Cauzele reale ale cancerului esofagian, conform cercetărilor, sunt vârsta, obezitatea și refluxul gastroesofagian, iar abia apoi fumatul, în acest ultim caz riscul fiind același atât la fumătorul activ, cât și la cel care a renunțat la viciu în urmă cu 30 de ani, potrivit prof. dr. Florian Popa.
Concluziile prezentate de profesorul Popa – membru în Comisia de sănătate a Senatului – reprezintă un rezumat al lucrării „Tratat de oncologie digestivă. Volumul I – Cancerul esofagian și gastric”, avându-i ca autori pe Mircea Grigorescu, Mircea Beuran și Alexandru Irimie.
„Autorii au prezentat în tratat factorii de risc demonstrați pentru cancerul esofagian. De remarcat că nu au mers pe ceea ce, de regulă, reprezintă o reclamă media de genul fumatul ucide, alcoolul nu știu ce mai provoacă, nu mâncați sare, zahăr și grăsimi…Autorii au mers pe ceea ce s-a demonstrat că ar fi factorii puși la baza suferințelor. Și iată că nu alcoolul și tutunul sunt primii factori de risc în cancerul esofagian, ci vârsta – este prezentă deviația celulară -, obezitatea – boală universală, la care se adaugă refluxul gastroesofagian, boala de reflux”, a spus prof. dr. Florian Popa.
Profesorul Popa s-a referit și la posibilii factori de risc reprezentați de alcool și tutun. „Alcoolul este încă nedovedit clar ca factor de risc. Vinul roșu pare a fi anticancerigen, deci aveți ce consuma. Fumatul este îndeobște nerecomandat. El crește riscul de cancer esofagian de două ori. Și, atenție, fumatul prezintă un factor de risc la fel de mare atât pentru fumătorii activi, cât și pentru cei care s-au lăsat în urmă cu 30 de ani”, a mai spus el, citând din tratatul lansat joi la Academia Română.
Capitolele cele mai spectaculoase ale lucrării sunt, în opinia lui Florian Popa, cel privind epidemiologia generală, în care este menționată „o supraviețuire la cinci ani în 15 până la 20 la sută” din cazurile de cancer esofagian. Pentru această boală, în tratat sunt alocate 300 de pagini.
În aceeași lucrare se precizează că România se află sub media europeană a incidenței acestei boli.
A doua parte a tratatului este dedicată cancerului gastric, boală în cazul căreia supraviețuirea este la cinci ani după operație în 90 la sută din cazuri.
„Până în 1975, neoplazia gastrică era cea mai frecventă formă de cancer. După 1980 și până acum, este în declin, devenind azi locul cinci al incidenței globale de cancer și locul trei prin mortalitate, incidență mai mare fiind în Asia de Est, Europa Centrală și de Est și America Centrală și de Est și mai mică în America de Nord și Africa”, a menționat prof. dr. Florian Popa.
Factorii de risc ai cancerului gastric sunt helicobacter pylori, dieta și infecțiile, fumatul și alcoolul fiind neconcludente ca factori de risc demonstrați, susțin specialiștii.
