Cățuia

Cățuia este un mic obiect metalic cu mâner, în care aprindem tămâie. Cățuia nu poate lipsi din casa creștinului. Ea se păstrează la colțișorul de rugăciune, sau lângă icoană. În casă putem aprinde tămâie ori de câte ori simțim nevoia, dar mai ales atunci când ne facem rugăciunea.
Creștinul poate să tămâieze singur prin casă, după ce face semnul crucii deasupra tămâii aprinse. Se aprinde tămâie și când suntem tulburați de gânduri urâte, de vise urâte sau de duhuri necurate.
Tămâia binemirositoare este semnul rugăciunii noastre curate care se înalță către Dumnezeu, dar și semnul darului și al prezenței lui Dumnezeu. De aceea, tămâia este folosită pentru alungarea tuturor răutăților.
Pentru arderea tămâiei avem nevoie de un cărbune special pe care-l putem procura de la mănăstiri sau de la biserici. Mai putem folosi și cărbuni aprinși din foc.
Cățuia a cam dispărut din casele credincioșilor. În locul ei se folosesc alte obiecte metalice, cel mai adesea lingură. Trebuie să ne îngrijim să ne procurăm o cățuie frumoasă, pentru a ne arăta atenția și grija noastră față de lucrurile cu care ne prezentăm în fața lui Dumnezeu.
Cățuia este necesară și ori de câte ori vine preotul pentru a săvârși o slujbă în casă. Este bine atunci să-l așteptăm pe preot, cu candela, cu lumânările și cu cățuia aprinse. (Citat din Casa Creștinului – Ghid Practic al Creștinului Ortodox – Editura Bizantină)