Câteva mii de credincioși l-au sărbătorit ieri pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, la Mănăstirea Putna. Sfânta Liturghie a fost oficiată, în curtea mănăstirii, de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, PS Longhin, Episcop de Bănceni – Ucraina, împreună cu un sobor impresionant de aproape o sută de preoți și diaconi din țară, dar și din Republica Moldova și Ucraina.
Și printre pelerini s-au aflat grupuri de credincioși din Republica Moldova și Ucraina, care s-au alăturat oamenilor din satele apropiate mănăstirii, care vin an de an la Putna, mai ales pe 2 iulie, când este pomenit Sfântul Ștefan cel Mare, dar și pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, la hramul istoric al mănăstirii.
În straie populare, cu evlavie, la Putna
Încă de dimineață, de la primul dangăt de clopot, peste Putna s-au așternut liniștea, bucuria duhovnicească, evlavia care i-au însuflețit pe toți cei care au ales să fie prezenți la Mănăstirea Putna, într-o zi frumoasă de iulie. Unii au venit cu scăunele de-acasă, pentru ca atunci când puterile nu-i mai țin, să se așeze pe ele și să nu părăsească mănăstirea. Alții și-au adus pături, pentru a se odihni împreună cu cei mici, sau umbrele pentru a se apăra de razele soarelui.
Straiele populare purtate cu mândrie de mulți dintre cei prezenți ieri la Putna au dat frumusețe momentului și ne-au întărit credința că tradiția, limba română, steagul tricolor, rugăciunea nu pot fi dărâmate ușor de globalizare și influențele occidentale.
Cu bucurie au ascultat pelerinii ieri și câteva cântece dedicate marelui Voievod Ștefan cel Mare, interpretate de câțiva tineri de la strană, dar și cântece patriotice, care făceau ca fiecare inimă să tresară de bucurie că sunt laolaltă, la Putna lui Ștefan.
Majoritatea pelerinilor care au ajuns ieri la mănăstire s-au închinat mai întâi la mormântul Sfântului Ștefan cel Mare, mormânt care este străjuit de o candelă pururea aprinsă. După ce au depus flori la mormântul Voievodului Ștefan ce Mare, care a trecut la Domnul pe 2 iulie 1504 (Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândurile sfinților pe 20 iunie 1992), credincioșii au luat parte la Sfânta Liturghie arhierească.
„Ștefan cel Mare ar trebui să fie un exemplu de admirat, dar și de urmat de cârmuitorii de astăzi ai țării”
Cuvântul de învățătură de la finalul Liturghiei a fost ținut de ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care a vorbit în cuvinte elogioase despre marele Voievod Ștefan cel Mare, „care și-a iubit țara și poporul și le-a închinat lui Dumnezeu”. ÎPS Teodosie le-a amintit pelerinilor că Ștefan cel Mare a domnit în vremuri tulburi, dar arma lui principală a fost rugăciunea.
„Ștefan cel Mare ar trebui să fie un exemplu de admirat, dar și de urmat de cârmuitorii de astăzi ai țării. Ștefan cel Mare n-a apărat nedreptatea, nemernicia și hoția”, a spus arhiereul.
Ștefan ce Mare, „cel mai mare cârmuitor de oști, care a biruit cu vitejie, cu credință și diplomație”
Arhiepiscopul Tomisului le-a vorbit credincioșilor despre faptul că „Voievodul Ștefan a avut grijă să lase poporului pământ, vite, păduri, bogății. A iubit codrii și a voit să aibă ca loc de veșnică pomenire Mănăstirea Putna, acesta să fie locul de unde să vegheze toată Moldova. Dumnezeu l-a ajutat să biruiască în lupte. El nu ar fi avut atâta putere dacă nu se ruga lui Dumnezeu. A fost un păstor pentru popor, asemeni lui Moise. Își iubea poporul și a fost un adevărat domn, despre care istoricii spun că a fost cel mai mare cârmuitor de oști, care a biruit cu vitejie, cu credință și diplomație”.
ÎPS Teodosie: „ÎPS Pimen este cel mai harnic, darnic, milos, apropiat de oamenii aflați în nevoi”
În cuvântul său de final, ÎPS Teodosie le-a amintit credincioșilor că și ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, este legat sufletește de Mănăstirea Putna. „Dumnezeu l-a legat de acest loc, așa că din 1991 este Arhiepiscopul Sucevei și Bucovinei, slujește Bucovina și este străjer mai puternic decât toți bucovinenii. Este cel mai harnic, darnic, milos, apropiat de oamenii aflați în nevoi, nu refuză pe nimeni care are nevoie de ajutor”.
Arhiepiscopul Tomisului a mai afirmat, cu sinceritate, că la Putna și în preajma Arhiepiscopului Pimen, „simt o căldură care mă împresoară și pot să spun că sunteți un părinte de care nu sunt vrednic. Vă sunt recunoscător. Ați luminat Bucovina, sunteți păstorul nostru. Dumnezeu să vă întărească harul, slujire cât mai lungă, să nu vă lăsați descurajat de vremurile potrivnice. (…) Să vă ajute Dumnezeu să intrați în posesia Fondului Bisericesc, să fiți dârz, încrezător și La mulți ani!”.
„Nu am fost înțeles!”
ÎPS Pimen l-a dat ca exemplu pe PS Longhin, Episcop de Bănceni – Ucraina, prezent la eveniment, „care are grijă de peste 400 de copii și tineri bolnavi, fără mâini, cu SIDA, cu cancer, «pe care i-a înfiat», iar resursele materiale sunt din câmp. El povestește că merge cu coasa, cu furca pe câmp și ceilalți îl urmează. Aceasta este misiunea Bisericii de astăzi. De ce cerem noi pădurile… pentru a întreține monumentele și pe săraci. Am construit pentru sinistrați peste 200 de case, mai mult decât a făcut statul… De aceea, vrem restul acestor averi, dar nu am fost înțeles. Nădăjduim, nădăjduim să fim înțeleși…”
PS Longhin, Episcop de Bănceni, a mulțumit pentru invitația de a fi prezent la sărbătoarea Putnei și i-a invitat pe ierarhii români în Ucraina, la Mănăstirea Bănceni, pentru a sluji împreună.
Parada militară
Parada militară a constituit un moment special al zilei, a dat onorul cuvenit și le-a adus aminte celor prezenți ieri la Putna „de străjerii Măriei Sale Ștefan”. Programul s-a încheiat cu o depunere de coroane la mormântul Sfântului Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, mormânt care este străjuit de o candelă pururea aprinsă, unde credincioșii se închină cu evlavie.
La parada militară, când fanfara Primăriei Suceava a interpretat o piesă patriotică, credincioșii au aplaudat. Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, care este și exarh administrativ al mănăstirilor din Eparhia Sucevei și Rădăuților, le-a mulțumit arhiereilor și invitaților veniți din țară, dar și de peste hotare la sărbătoarea Putnei de pe 2 iulie, le-a mulțumit oficialităților, dar și primarului Sucevei, Ion Lungu, pentru că a trimis fanfara pentru a susține momentul paradei militare și depunerea de coroane la Mormântul Sfântului Ștefan, lansându-i o invitație la Putna.
Oficialități prezente ieri la Putna
La sărbătoarea Putnei au fost prezenți și prefectul Sucevei, Florin Sinescu, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, deputatul Sanda-Maria Ardeleanu, primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă, șeful Inspectoratului de Poliție al Județului Suceava, comisarul-șef Nicușor Todiruț, șeful Jandarmeriei Suceava, generalul de brigadă Eugen Șalar, precum și alți reprezentanți ai instituțiilor de poliție și jandarmerie.
Gânduri din suflet, pentru un sfânt
Am întâlnit-o printre pelerini pe Aurelia Pîslar, în vârstă de 80 de ani, din Vicovu de Sus, care ne-a spus că vine mereu la Putna, „pentru rugăciunea aceasta frumoasă. Ștefan cel Mare a apărat Mănăstirea Putna. Cu cât mergi mai departe, la biserici, cu atât rugăciune este mai de folos, nu? Noi venim mai des la mănăstire, pentru rugăciune”.
Mariana Onea, în vârstă de 31 de ani, mamă a șase copii, s-a mutat în zona Putnei, venind din Focșani, tocmai pentru a fi mai aproape de Ștefan cel Mare. „Pentru noi, Ștefan cel Mare este ocrotitorul nostru, pentru că pe fiul cel mare îl cheamă Ștefan. Voievodul înseamnă foarte mult pentru noi, românii. Suntem din Gura Putnei și venim an de an la acest eveniment. Simțim că ne ocrotește Sfântul. De aceea, am venit în această zonă, de la Focșani, pentru că simțim că ne ajută”, ne-a spus femeia.
Robert, din Arad, se afla ieri la Putna împreună cu soția, într-un pelerinaj pe la mănăstirile din Moldova. Ne-a spus că a venit pentru prima dată la Putna și i se pare un loc minunat, plin de istorie.
„Mănăstirea Putna a fost și rămâne mănăstirea noastră de suflet”
Printre pelerini, am întâlnit-o și pe Rozalia Motrici, soția regretatului scriitor și om de radio Mircea Motrici, care an de an transmitea live de la Mănăstirea Putna, spre bucuria celor care îl ascultau. „Pentru mine și soțul meu, Mircea Motrici, Mănăstirea Putna a fost și rămâne mănăstirea noastră de suflet. An de an, atât pe 15 august, cât și pe 2 iulie, Mircea Motrici transmitea de aici pentru Radio România Actualități, dar nu numai la aceste date. De fiecare dată când era un eveniment deosebit la Mănăstirea Putna, el era prezent. Acum vin la Putna și mă uit printre lume și aștept să-l zăresc pe undeva…”
Rozalia Motrici era însoțită de Maria Pascal, din Putna, care vine des la mănăstire, „pentru a prețui tot ce a lăsat bun, frumos, de preț Ștefan cel Mare”.
