Primarii din Drăgușeni, Dumbrăveni și Forăști, Vasile Cepoi, Ioan Pavăl și Brăduț Avramia, au fost amendați, ieri, de inspectorii Agenției Naționale pentru Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice (ANRMAP), cu câte 700 de milioane de lei vechi, pe motiv că nu au respectat legislația referitoare la achizițiile publice atunci când au instalat radarele fixe în comunele lor. Cei trei primari ne-au declarat că în termen de 15 zile vor contesta amenzile în instanță și sunt convinși că vor câștiga, pentru că, atunci când au încheiat contractele cu firma Codec, din Cluj, au respectat întocmai ceea ce prevede legea.
Primarii ne-au spus că inspectorii de la București au venit cu intenția precisă de a-i amenda și au rămas surzi la solicitarea lor de a le da doar un avertisment.
Primarul de Drăgușeni, Vasile Cepoi, ne-a declarat că verificatorii au constatat că toate documentele sunt în regulă, „dar ei au venit cu chitanțierul cu amenzi”.
„Avem aviz de la Inspectoratul General al Poliției, de la București, de la Drumuri, de la EON, de la Romtelecom. Am vrut să reducem numărul accidentelor de pe drumul european, am făcut tot ceea ce prevede legea și suntem amendați. Cu banii am vrut să fac trotuare pentru pietoni; anul trecut am avut pe european un accident mortal, așa l-a fărâmat o mașină pe unul, că le-au trebuit două săptămâni să-l recunoască, să-și dea seama cine a fost. Acum iar zboară mașinile prin comună cu 140-180 km/oră”, ne-a spus primarul.
În două luni, trei primării au încasat aproape o sută de mii de euro din amenzi
Până acum, din amenzile pentru depășirea vitezei de 70 km/oră în Drăgușeni s-au încasat aproape 900 de milioane de lei vechi, bani care sunt neatinși în Trezorerie. Din această sumă, 35 la sută ar trebui să revină Consiliului Local Drăgușeni și restul firmei Codec, cea care a venit cu echipamentele, dar până la finalizarea litigiului primăria nu intenționează să scoată vreun ban din cont.
Aceeași situație este și la Dumbrăveni, unde primăria are în cont un miliard de lei vechi din amenzi și încă mai încasează.
„Nu ni se reproșează nimic, chiar cei de la București au recunoscut în fața noastră că avem cel mai bun contract și totuși ne-au amendat. Întâi au spus că n-am respectat OUG 34/2000, le-am demonstrat că am respectat-o, apoi ne-au reproșat asocierea și le-am arătat că legea administrației publice ne permite. Asta a fost treaba lor, să ne amendeze, a noastră e să contestăm și vom și câștiga, așa cum a câștigat și Primăria Turda”, a arătat primarul Ioan Pavăl.
Acesta a mai spus că a invitat reprezentanții firmei Codec pentru a discuta despre rezilierea contractului pe cale amiabilă, după care va scoate achiziția aparatelor radar pe SEAP(sistemul electronic de achiziții publice).
„Dacă va câștiga Codec, bine, dacă nu, cumpăr de la alții. Altfel, se circulă prin comună cu viteză de autostradă”, a mai spus primarul Pavăl.
Primarii își caută avocați pentru a contesta amenzile
Colegul său de la Forăști, Brăduț Avramia, ne-a declarat că a început deja să caute un avocat care să-i reprezinte în instanță pentru contestarea amenzilor și altul care să se ocupe de contractul comercial cu Codec.
„Pentru o primărie rurală, o amendă de 700 de milioane de lei mi se pare nu mult, ci foarte mult. Sigur vom avea câștig de cauză, pentru că noi am respectat legea”, a spus el.
Ca sume încasate din amenzi pentru depășirea vitezei legale, Consiliul Local din Forăști stă cel mai bine, cu 1,8 miliarde de lei vechi în cont la Trezorerie. La fel ca și ceilalți doi primari suceveni, până acum nu a dat nici un leu firmei clujene și nici nu intenționează să o facă. În total, în două luni, cele trei primării au încasat din amenzile radar aproape patru miliarde de lei vechi, deci aproape 100.000 de euro.
Acum, aceste administrații locale au ajuns să fie amendate pentru că au instalat radare fixe de-a lungul drumurilor europene care le traversează comunele.
De aparatură și instalare s-a ocupat o firmă din Cluj, în baza unui contract de asociere cu consiliul local din fiecare comună și după ce IGP, Compania Națională de Drumuri Naționale, EON și Romtelecom și-au dat avizul. În data de 24 aprilie, camerele video au fost oprite, în baza unui ordin al chestorului Petre Tobă, șeful Poliției Române. Ordinul are la bază și o solicitare a Agenției Naționale pentru Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice (ANRMAP), care a anunțat că va solicita în instanță anularea contractelor încheiate de primării cu firmele care montează aparatura de tip radar.





