Căscatul răcește creierul supraîncălzit

V-ați întrebat vreodată de ce căscăm înainte de a adormi și imediat după ce ne trezim? Cercetătorii de la Universitatea Binghamton au găsit răspunsul la această dilemă: principalul scop al căscatului este acela de a controla temperatura creierului. „Creierul este ca un computer”, a explicat Andrew Gallup, cercetător în cadrul Departamentului de Biologie al universității, care a condus acest studiu. „Din acest motiv, creierul funcționează mai bine atunci când este ’răcorit’, iar adaptările fizice au evoluat în așa fel încât să permită răcirea maximă a creierului”, a adăugat acesta.
Pentru a ajunge la această concluzie, expertul și colegii săi au analizat fenomenul căscatului la papagali. Aceste păsări au fost alese ca reprezentanți ai vertebratelor, pentru că au creierul relativ mare și, în plus, trăiesc în sălbăticia Australiei, o regiune unde există foarte multe schimbări de temperatură. În plus, papagalii nu sunt afectați de „căscatul contagios”, cum se întâmplă în cazul oamenilor și al altor specii de animale. Gallup spune că acest „căscat contagios” este un mecanism evoluat, menit să mențină grupurile în alertă, în așa fel încât membrii acestora să rămână vigilenți în fața pericolelor.
În timpul studiului, oamenii de știință au expus papagalii la trei condiții de mediu: creșterea treptată a temperaturii, temperatură ridicată și temperatură moderată. Frecvența căscatului nu a crescut în cazul ultimelor două condiții de mediu, în schimb, s-a dublat atunci când temperatura din ambient a fost crescută treptat. „Pe baza ipotezei răcirii creierului, sugerăm că există anumite limite de temperatură, în cadrul cărora apare căscatul”, a explicat Gallup. „De exemplu, căscatul nu apare atunci când temperatura ambientului este mai mare decât cea a corpului, întrucât inhalarea profundă de aer cald ar fi contraproductivă. În plus, căscatul, atunci când în ambient este foarte frig, ar însemna că organismul nu se adaptează la mediu, întrucât la creier ar ajunge aer foarte rece, care ar putea produce un șoc termic”, a mai spus expertul. Pentru că papagalii au căscat întocmai conform ritmului estimat inițial, cercetătorii au tras concluzia că fenomenul căscatului funcționează ca un fel de calorifer în cazul păsărilor și al mamiferelor.