Pensiile în România sunt foarte mici în ciuda contribuțiilor mari ale salariaților, rata de acoperire a pensiei din salariu fiind de doar 38 %, din cauza diminuării drastice a numărului de angajați și a creșterii celui de pensionari, a declarat luni, vicepreședintele CNS „Cartel Alfa”, Petru Dandea.
Petru Dandea a declarat, luni, la lansarea unui raport privind șansele de redresare a ratei de dependență în sistemul public de pensii, realizat în parteneriat cu Academia de Advocacy, că pensia medie în România este de aproximativ 620 de lei, valoare foarte mică comparativ cu nivelul contribuției plătite de angajați. El a explicat că aceasta este de 30 %, în condițiile în care în alte state europene nu depășește 20 %.
Vicepreședintele „Cartel Alfa” a precizat că înainte de 1990 erau patru salariați la un pensionar, ceea ce permitea ca nivelul pensiilor să fie de 60% din ultimul salariu.
„Astăzi, rata de acoperire a pensiei din salariu este de 38%. Ar trebui să creștem numărul de contribuabili, iar noua lege își propune acest lucru”, a mai spus Dandea.
De altfel, raportul întocmit în urma unor audieri publice a relevat că majoritatea celor audiați a susținut necesitatea reformării Legii 19/2000 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în special în ceea ce privește eliminarea pensiilor speciale și necesitatea adoptării unor măsuri care să contribuie la asigurarea viabilității sistemului pe termen lung și a unui nivel al pensiei care să asigure o valoare a punctului de pensie de cel puțin 45% din salariul mediu brut pe economie.
Pe de altă parte, au existat multe nemulțumiri privind egalizarea și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani.
„Egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați este o problemă complexă care ar trebui să facă obiectul unor dezbateri la care să participe reprezentante ale diferitelor categorii profesionale, pentru adoptarea unor decizii de larg consens”, se arată în raport.
Petru Dandea a precizat că vârsta de 65 de ani este mult prea mare pentru România, întrucât speranța de viață este cu circa zece ani mai mică decât în Uniunea Europeană.
În opinia sa, stabilirea vârstei de pensionare trebuie să fie corelată cu speranța de viață și, în acest sens, a dat exemplul Ungariei, care a decis menținerea vârstei de pensionare la 63 de ani.
Una dintre recomandările formulate vizează transformarea sistemului public de pensii într-un sistem viabil capabil să asigure pensii adecvate pentru un trai decent prin reducerea dezechilibrului financiar și creșterea valorii punctului de pensie la cel puțin 45% din salariul mediu brut pe economie. În opinia specialiștilor acest lucru s-ar putea realiza prin integrarea persoanelor aparținând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice, prin eliminarea pensiilor speciale și creșterea numărului de contribuabili la sistem prin creșterea și egalizarea vârstelor de pensionare.
De asemenea, o altă măsură ar fi creșterea numărului de contribuabili la sistem cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociații familiale, dar și descurajarea pensionărilor anticipate.
Specialiștii mai recomandă dezvoltarea sistemului privat și cel ocupațional (Pilonul II și III) pentru pentru obținerea unor venituri suplimentare la pensia de bază din sistemul public, flexibilizarea posibilităților de ieșire la pensie atât pentru femei, cât și pentru bărbați în funcție de aptitudinea față de muncă, specificul ocupației și condițiile speciale de muncă și elaborarea unor strategii globale care să includă pe lângă reforma în sistemul de pensii și reformele legate de funcționarea pieței muncii, flexibilizarea ocupării și prelungirea duratei de viață activă.
