Două localități bucovinene, Cârlibaba și Ciocănești, apar în Topul 10 al celor mai frumoase sate din România, top realizat de Carpatair Magazine, împreună cu Asociația Cele mai Frumoase Sate din România (AFSR).
Realizatorii topului au ales zece sate, care încă mai păstrează viu stilul pitoresc dat de peisajul montan, care se desprind parcă din basme cu împărați și împărătese.
Pentru a valorifica și promova potențialul turistic al satelor românești, AFSR și Carpatair Magazine au ales, pe lângă localitățile Cârlibaba și Ciocănești, satul Drăguș, un sat plin de legendă și mister de la poalele Munților Făgăraș, Polovragi, satul lui Zalmoxis, satul Râmetea din Alba, satul Breb din Maramureș, satul Rășinari din Sibiu, localitatea Jurilovca din Tulcea, localitatea Bazna din Sibiu, satul Cărpineț din Bihor, a cărui legendă spune că strămoșii acestor locuri ar fi trăit peste 100 de ani fiecare.
Cârlibaba, între legendă și realitate
Comuna Cârlibaba, conform realizatorilor Top 10, este menționată pentru prima dată în anul 1629, în cronicile călugărilor de la Mănăstirea Putna. Este locul în care a descălecat Bogdan Vodă, care a ocupat Moldova, pornind din Maramureș. O veche legendă spune că în aceste locuri trăia demult o vrăjitoare, vestită prin împrejurimi pentru practicile sale. Ea locuia pe valea unui râu pe care oamenii l-au numit Gârla Babei și care a derivat în timp în Cârlibaba, iar satul actual ar fi luat numele acestei ape.
Decorul montan care înconjoară satul este absolut mirific, de pe masivele Dadu și Fluturica se pot admira văile Cârlibabei și Bistriței Aurii. Aflată la doar 6 km, rezervația biosferei Pietrosul Rodnei oferă un admirabil exemplu de floră și faună unice în țară. În zonă se află și două rezervații inedite, unde se pot vedea cocoșul de munte (Tetrao Urogallus), devenit simbol al satului, respectiv cocoșul de mesteacăn (Lyrurus Tetrix), tot mai rari în peisajul montan românesc.
Cine ajunge în zona Cârlibaba poate vizita Lacul Lala Mare,un lac glaciar localizat în Munții Rodnei, sub vârful Ineu, la o altitudine de 1.815 metri. Face parte din rezervația naturală ”Ineu-Lala”. Este cel mai extins lac glaciar din Munții Rodnei, având suprafața de 5.637,5 metri pătrați. Cei care reușesc să ajungă aici nu vor regreta nici un moment, pentru că peisajul este de vis. Ca loc de cazare se poate alege o pensiune din zona Ciocănești – Cârlibaba. Traseul spre Lacul Lala pleacă de la drumul care leagă Bucovina de Maramureș.
Ciocănești, comună-muzeu
Comuna turistică Ciocănești, declarată comună–muzeu în anul 2004, ca urmare a caracterului său unitar și unic în țară și în lume prin motivele naționale tradiționale, sculptate pe fațadele caselor majorității gospodarilor din Ciocănești și Botoș, „recunoscută și căutată atât de turiștii români, cât și de cei din străinătate, se identifică ca o oază de frumusețe tradițională în Carpații României și chiar în întreaga Europă”, conform siteului www.ciocanestibucovina.eu.Comuna a fost prima dată amintită într-un hrisov prin care se consemna, la 1400, primirea de către Alexandru cel Bun a muntelui Suhard, ca danie de domnie de la Doamna sa, Ana.
Primul lucru care îți clătește ochii în satul Ciocănești sunt motivele tradiționale sculptate pe fațadele caselor. Pe lângă cele două biserici și două schituri ortodoxe ale comunei, mai există Mănăstirea „Sfântul Ștefan cel Mare” și stâna turistică „Arseniuc”, de unde se poate admira o panoramă idilică. Munții Suhard din împrejurimi se mândresc cu o rezervație a bujorului de munte.
Nu puteți rata Muzeul Ouălor Încondeiate, Casa Muzeu „Țăran Leontina” sau Muzeul Motivelor Naționale.
Au devenit tradiționale două festivaluri la Ciocănești: Festivalul Național al Ouălor Încondeiate și Festivalul Național al Păstrăvului.
Pe pagina de Facebook (www.facebook.com/Carpatair), aveți ocazia să votați aceste sate timp de două luni. Frumusețile rurale vor fi incluse într-o broșură și vor putea fi admirate de cei peste un milion de turiști care zboară cu Carpatair.
