Care premianți!?

La sfârșit de an, așa cum se obișnuiește de multă vreme încoace, se fac fel de fel de sondaje, referendumuri, anchete, pe baza cărora se alcătuiesc fel de fel de ierarhii, de clasamente, și se acordă premii, trofee, diplome, medalii. Ce mai, sărbătorile de iarnă au și reprezentarea lor în plan fotbalistic, ceea ce în fond este firesc. Vă mărturisesc și că de mulți, foarte mulți ani, nu am mai urmărit aceste clasamente, dintr-un motiv care cred că nici nu trebuie explicat: acela că indiferent dacă vorbim despre antrenori, portari, atacanți etc, practic nu mai există măcar vreun singur nume care să merite a fi desemnat drept „fotbalistul anului”, cei care primesc totuși aceste onoruri fiind mai degrabă câștigători pe baza unei tradiții acum nejustificate decât datorită realizărilor pe gazon. Credeți că există vreo echipă care să fie desemnată performera anului (în afară de câștigătoarea titlului de campioană)? Nu, evident. Întrebarea era de-a dreptul retorică. Pe vremuri, bătălia angrena vreo 2-3 echipe care jucau bine în campionat, ba mai aveau și ceva performanțe în competițiile europene, dar și echipa națională, ale cărei prestații erau absolut remarcabile și care ne oferea și spectacol, dincolo de rezultatele în sine. Cu antrenorii, lucrurile erau mai simple: cel al Naționalei se bătea de regulă cu Mircea Lucescu, oriunde ar fi prestat el, precum și cu vreo 2 din campionat. Aparent, lucrurile se simplificau la ierarhizarea fotbaliștilor, că era de unde alege: vreo 3-4 portari, câte 2-3 pe fiecare post din teren, și peste toți erau cei care se băteau pentru titlul de „fotbalistul anului”. E-he-heeeiii, ce nume: se băteau Dobrin cu Lucescu, cu Dinu, cu Dumitrache, Boc sau Dumitru, apoi Gică Hagi cu Raducioiu, Ilie Dumitrescu, Dan Petrescu… apoi a rămas Adi Mutu cam singur, iar după el, până în zilele noastre, pentru fotbalistul anului lupta rămâne deschisă între Nimeni și alți Nimeni! Portari nu avem decât pe post de comici, fundașii par veniți de pe planete unde fotbalul nu s-a inventat, mijlocașii stau cu nasul în pământ, iar atacanții se sperie de minge și de poarta adversă. Ce să premiezi?