Caracter, cine mai are nevoie de el?



În concepțiune pur psihologică, caracterul este latura relațional-valorică și de autoreglaj a personalității. Latură relațional-valorică pentru că este partea personalității responsabilă de felul în care oamenii interacționează unii cu alții în societate, în funcție de valorile însușite în familie, la școală, în grupul de prieteni, aceste valori acționând ca o pecete, ca o amprentă în orientarea și comportarea individului. Este latura de autoreglaj a personalității pentru că ajută la adaptarea individului la toate situațiile în care e pus, facilitându-i stabilirea relațiilor. Cu alte cuvinte, caracterul e format, pe de o parte, de toate experiențele prin care trecem, în familie, la școală, la serviciu, iar pe de altă parte, le influențeză.
„Inteligența fără caracter nu valorează nimic”
Seriozitatea, punctualitatea, integritatea, onestitatea, amabilitatea sunt cele care ne fac să spunem despre cineva că are un caracter frumos, că este o persoană pe care ne putem baza. „Caracterul fără inteligență poate multe, însă inteligența fără caracter nu valorează nimic” spunea Cicero.
Întâlnim uneori persoane care par a avea un caracter frumos, sunt amabile, zâmbitoare și te fac să ai încredere în ele. Dar puse într-o situație de criză sau de putere se schimbă radical. Ajungem atunci să ne întrebăm care le este adevăratul caracter. Abraham Lincoln spunea că aproape toți oamenii rezistă nenorocirilor, dar dacă vrei să le testezi adevăratul caracter, trebuie să le dai putere.
Într-o Românie în continuă tranziție din 1989 încoace, modelele lipsesc din păcate. Și vorbesc despre modele, pentru că avem tendința să imităm, caracterul formându-se prin puterea exemplului. Și pentru că articolele mele se referă la piața muncii, voi face în continuare referire la ea.
Caracterul la locul de muncă
Încep cu angajatorii, pentru că ei trebuie să fie primii care dau exemplu. Câți dintre dvs., domnilor angajatori, vă respectați promisiunile față de angajați sau practicați un management de calitate, în care sistemul de recompensare a angajaților competenți este bine pus la punct, fără fisuri? Câți dintre dvs., domnilor manageri, uitați de răfuielile personale atunci când e vorba de relația angajator-angajat și sunteți capabili să tratați situațiile și angajații în mod obiectiv?
Proba caracterului nostru, la birou, în viață, vine din respectul față de noi înșine, din felul în care tratăm problemele cu care ne confruntăm, acest lucru fiind valabil atât pentru angajator, cât și pentru angajat. Până la urmă, importantă e atitudinea pe care o avem față de situațiile care apar, indiferent de care parte a baricadei suntem, angajator sau angajat. Iar dacă nu aveți un model, încercați să fiți dvs. modelul, domnilor angajati!
Mergeți la serviciu în fiecare zi, vă faceți treaba conștiincios, nu întârziați niciodată cu proiectele, dar nimeni nu vă place, colegii vă evită, vă izolează, nu vă invită niciodată la petrecerile lor sau ale firmei. Sunteți frustrat de asta, pentru că nu înțelegeți de ce alții, mai puțin profesioniști decât dvs., sunt mai plăcuți și uneori chiar promovează mai repede.
Ce pot avea ei în plus față de dvs.? Care e rețeta pe care o urmează ei ca să reușească?
Propriul exemplu
Seriozitatea e primul aspect de care trebuie să vă îngrijiți. Angajatorii pentru care ați lucrat sau lucrați și colegii dvs. cred ca sunteți o persoană serioasă, care se ține întotdeauna de cuvânt și pe care se pot baza? Sunteți o persoană punctuală? Dacă ați stabilit o întâlnire, faceți tot posibilul să fiți acolo la timp. Dacă nu puteți ajunge, atunci trimiteți un mesaj sau anunțați într-un fel sau altul acest lucru.
O altă parte a caracterului nostru, extrem de importantă în evaluarea noastră de către ceilalți, este reprezentată de integritate și onestitate. Aveți capacitatea să acceptați realitatea și să recunoașteți ce puteți și ce nu puteți face? Aveți capacitatea să fiți onest, atât cu dvs., cât și cu ceilalți? Într-o firmă sunt două tipuri de angajați – cei care se plâng și cei care gândesc. Angajații care se plâng observă problemele care apar, dar nu au curajul să ridice obiecții. Angajații care gândesc sunt cei care se focusează pe soluții. Dvs. din ce categorie faceți parte?
Un alt aspect de luat în calcul este capacitatea de a lucra în echipă. Dvs. cum lucrați? Colaborați cu cei din jurul dvs. sau preferați să faceți lucrurile de unul singur? Vă ajutați colegii, chiar dacă aceștia nu merită? De câte ori vi s-a întâmplat să stați peste program ca să ajutați un coleg să-și termine proiectul, dar fără să vă lăudați cu asta ulterior? De câte ori ați adus cafeaua și colegului dvs.? Sau de câte ori ați cerut dvs. ajutorul colegilor? Sunteți în stare să vă concentrați la serviciu atunci când nu sunteți urmărit, atunci când nu aveți termene? E mare lucru să vrei să-ți faci treaba fără a fi împins de la spate de cineva. Vine dintr-o conștiinciozitate a muncii și din respect față de colegi.
E important să inspirați încredere echipei, prin respectarea tuturor angajamentelor asumate. Până la urmă, suntem evaluați pentru ceea ce facem, nu pentru ceea ce spunem că vrem să facem!
Așteptăm întrebări și sugestii la telefon 0230 520317 sau pe e-mail office@agentierecrutare.ro.
Consultant – psiholog Monica Tataru
Human Resources Consulting
Agenție de recrutare și selecție de resurse umane