În nordul orașului Suceava pe drumul județean 209 se găsește o veche așezare rurală numită Șerbăuți. Întemeiat de un anume Șerban și atestat documentar încă din sec. XV acest sat s-a constituit sub ocrotirea bisericii ortodoxe. Din documentele culese de profesorul Vasile Tanasiciuc am aflat că satul Șerbăuți a fost un sat de iobagi înființat pe moșie boierească, stăpânul locului fiind postelnicul Ion Neculce. În 1847-1848, baronul Emanuel Kapri cumpără această moșie și se stabilește la Șerbăuți. Dimitrie Dan în lucrarea “Armenii orientali din Bucovina” afirmă că familia Kapri a fost o familie de origine armeană care venise în Bucovina imediat după ocuparea ei de către austrieci, ca arendașă a unei jumătăți din moșia Iacobești, proprietate a Mănăstirii Solca. La sfârșitul sec. al XVIII-lea familia Kapri este înnobilată cu condiția să-și dea concursul unirii armenilor orientali din Bucovina cu Biserica de rit catolic. Pe fiecare moșie era construită câte o capelă catolică în care se oficiau slujbe religioase. În anul 1881 o astfel de capelă a fost ridicată și în satul Șerbăuți. Astăzi, după 125 de ani de la înălțarea ei, capela se găsește într-o stare avansată de degradare. Locuitorii satului își amintesc că înainte, până în 1980, în fiecare an pe data de 15 august, când se prăznuiește Sfânta Marie Mare, aici venea preotul catolic din Siret și oficia slujbe la care asistau atât familii catolice cât și ortodoxe. Începând cu anul 1980, oficierea slujbelor a fost întreruptă, deoarece clădirea nu mai prezenta siguranță. După revoluție, capela a fost recunoscută ca monument istoric de către Ministerul Culturii și Cultelor. În anul 1998 firma Restaco a câștigat licitația pentru reconstrucția clădirii și au început lucrările de restaurare. S-a încercat consolidarea și astuparea crăpăturilor din zidărie dar, din păcate, cu acest prilej a căzut un perete și starea capelei s-a înrăutățit. Ministerul Culturii a alocat fonduri suplimentare. Cu banii primiți s-a rezidit porțiunea dărâmată și s-a acoperit cupola. În acest moment nu se mai execută nici un fel de lucrări. Consiliul local a declarat că s-au făcut demersuri către conducerea ministerului dar, deocamdată, nu s-a primit nici un răspuns. ”Ar merita ca această capelă să fie refăcută dar din fondul bugetului nu ne permitem să asigurăm cheltuielile pentru reabilitarea ei. Dacă ar fi reconstruit acest monument, comuna Șerbăuți ar putea deveni un punct turistic având în vedere că în satul vecin, Călinești Cuparencu, există un punct documentar și un bust al lui Mihai Eminescu” a declarat primarul comunei Șerbăuți, Ion Tanasiciuc. Cei care trec prin dreptul capelei se opresc, privesc la pancarta pe care scrie „Pericol de prăbușire” și trec nepăsători mai departe. Capela familiei Kapri rămâne părăsită și uitată de lume. Sătenii care doresc ca Șerbăuțiul să devină o comună europeană, vizitată de cât mai mulți turiști, continuă să spere că lucrările de restaurare vor fi reluate și capela va intra în circuitul de vizitare al monumentelor din Bucovina.
