Capătul se vede, mântuirea nu!

Ne apropiem de finalul unui campionat care nu a reușit decât să ne lămurească definitiv că între ceea ce se joacă în lume și parodia de competiție națională este o distanță cosmică. Practic, vorbim de sporturi diferite, de meserii diferite, întrucât nu poți spune că și M’Bappe, și Florinel Coman se îndeletnicesc cu aceleași chestii. Ne-am putea întreba, pe bună dreptate, de ce naiba mai organizăm campionate, stabilim ierarhii interne și, pe baza acestora, trimitem un număr de echipe să ne facă de râs pe continentul european. Răspunsul e că tot încercăm, evident că doar „la plesneală”, să păcălim unul, doi, trei adversari în preliminarii, doar-doar om înhăța „lozul” cu care premiază UEFA până și simplă prezență în grupele uneia din cele 3 competiții continentale. Nenorocirea e că în timp ce absolut toate celelalte țări au priceput cum stă treaba în economia de piață, noi încă practicăm comunismul cel mai jegos cu putință, așa-zișii „investitori” neinvestind absolut nimic și așteptând cu gura larg căscată să le pice paramălăiață! De aici, lupta pentru a prinde unul din locurile care-ți deschid drumul către eventuala pară mălăiațăși aparent aprigabătălie pentru a se număra printre fericitele alese. Vă rog să mă sunați și pe mine, sau să-mi trimiteți un mesaj, când veți afla de marile investiții pe care le va face măcar una dintre panaramele astea cu pretenții de echipe europene, pentru a depăși preliminariile și a prinde un loc în grupe. De parcă nu ne-ar ajunge mizeria de joc practicat de primele clasate, derbedeilor din conducerea fotbalului românesc le-a venit geni(t)ala idee să încerce și cu alea de pe locul 7 sau chiar 8, care după baraj între ele și apoi cu maimuțele de pe locul 4, au șansa de a merge și ele să se facă de rahat. Se vede, așadar, capătul de campionat, nu însă și mântuirea de metehnele care ne mănâncă sănătatea!