Când tâmpenia dublează tupeul

Panarama asta de țară, în care este suficient tupeul pentru a părea competent, și-a probat din plin aceste calități în aceste minunate zile ale Olimpiadei. Am văzut „sportivi” de tot hazul, pentru care excursia la Beijing chiar asta a și fost: o excursie plătită de la Buget, cu transport, cazare și masă. Obligații, răspunderi? Vorba poetului: canci! Că altfel nu se explică de ce un neisprăvit și cu la fel de breaza lui antrenoare n-au habar nici măcar la ce oră trebuie să se prezinte la competiție (unde, de altfel, n-aveau ce să caute, dar asta-i cu totul altă poveste), o arătare pornește favorită și termină ultima, ba mai și rage că nu știe ce s-a întâmplat, după ce n-a nimerit cu discul nici măcar hectarul ăla de iarbă, altul cade tot în cap, la distanță de patru ani de la o cădere absolut identică, ce mai: o adunătură de indolenți, incompetenți și nesimțiți. Că ala sunt, e treaba lor. Dar cât timp numele lor se asociază cu cel al țării, lucrurile iau o întorsătură gravă. Nimănui nu-i este permis să se comporte ca pe toloaca din fața casei. Iar ca tot rahatul să aibă și un moț, acesta nu putea fi decât Tadici. Un individ absolut primitiv, din soiul mai bine reprezentat în fotbal prin personaje de genul Halagian, Hizo, Pițurcă și mulți alții, pentru care, în limbajul de specialitate, „antrenor” este sinonim cu „dresor”. Adică ăia care văd în sportivi doar niște animale, când, de fapt, animalele sunt ei înșiși. Tâmpenia lor este indubitabilă, incomensurabilă, egalată doar de tupeul cu care se agață de slujba pe care și-o doresc transformată în carieră. Atunci când vine vorba de plata pentru eșec, cu tupeul despre care vorbeam, ei o deturnează în obligația (morală, cică, neobrăzații!) de a o repeta: „Sunt dator cu o nouă calificare”, zice neisprăvitul de Tadici, exact ca Pițurcă, după ce s-au făcut iremediabil de râsul planetei. Cu o demisie, fi-ne-ar țara mereu de râs, nu se simte absolut nici unul dator. Păi ce, or fi mai proști ca miniștrii și ca parlamentarii? Care ne fac de râs zilnic, nu doar o dată la patru ani!