Fotbal fără bani e sigur că nu se mai poate. În toate direcțiile. Adică se fac investiții comparabile cu cele ale oricărei (alte) industrii, iar acolo unde treburile sunt temeinic organizate, investiția aduce indiscutabil și profit. Realizarea acestuia ține de o mulțime de factori, cel mai important fiind performanța. Ajungem de fapt într-un cerc vicios: investești mult, produci performanță, vine și profitul. E nevoie de oameni competenți care să administreze cu mijloace științifice fotbalul-afacere, de fapt singurul care contează. Fotbalul amator nu mai există practic de mult timp, în Anglia, de exemplu, fiind profesionism până la liga a 5-a inclusiv!… Și aș putea să mai bat câmpii mult și bine. Dar spațiul rubricii fiind limitat, intru abrupt în curtea noastră.
De ani buni, alături de echipele care prin glasul patronilor grohăie tradițional că vor performanță (Steaua și Dinamo) fără a fi cumpărat însă măcar un singur fotbalist adevărat, s-au adăugat încă altele, precum CFR Cluj ori Vaslui. Prima s-a specializat în importul de portughezi care au eșuat la ei acasă, a doua reușind cumva să aducă trei fotbaliști a căror reșapare a dar roade: Sânmărtean, Adailton și mai ales Wesley. În acest timp, ratând titlul pe bandă rulantă, logic ar fi fost ca investitorul Porumboiu să încerce să mai aducă încă vreo doi-trei fotbaliști tot adevărați care să-i aducă succesul așteptat și să-i dea și o șansă de accedere în Liga Campionilor! În loc de asta, ce văzurăm? Că lui Wesley i l-a pus în coastă pe alde Săgeată, o panaramă fără frontiere. Iar Wesley (care, vă amintiți?, declarase că nu vrea decât performanță, un titlu adică, sătul să tot fie cel mai bun dintr-o gașcă de loseri) anunță că… pa! Se duce, adică, la arabi. Pe un salariu de 2 milioane pe an. Dacă Porumboiu chiar vrea performanță, ar fi trebuit să-i ofere el acest salariu, recuperându-și (și cu profit!) investiția din mai multele milioane care i-ar fi revenit din participarea la Champions’ League. Atitudinea absolut neproductivă a lui Porumboiu nu este cu nimic mai brează decât cea a noului patron de la „U” Cluj, „doamna” aceea care și ea cică vrea performanță, confundând fotbalul cu mahalaua unde, e drept, dânsa a făcut performanță chiar cu asupra de măsură.