Ministrul Muncii Mariana Câmpeanu a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că bugetul pe 2013 asigură plata pensiilor și salariilor celor care depind de minister, dar „orice se poate întâmpla în lumea asta” și de aceea nu se pot da garanții deși Guvernul are un buget de dezvoltare, nu de criză.
În interviul acordat agenției MEDIAFAX, ministrul Muncii a declarat că bugetul aprobat de Guvern asigură plata pensiilor și a salariilor, dar a evitat să dea garanții privind excluderea oricărei posibile probleme legată de asigurarea plății sau de diminuarea pensiilor și salariilor, explicând că „Nu poți să știi niciodată ce se întâmplă, orice se poate întâmpla în lumea asta”.
Mariana Câmpeanu a mai spus că prevederea din Codul muncii potrivit căreia angajatorii care primesc la muncă la negru mai mult de cinci persoane sunt trimiși în instanță nu a avut niciun efect, deoarece în niciun caz nu s-a dispus începerea urmăririi penale. Din acest motiv, ministrul Muncii are în vedere modificarea Codului muncii, considerând că introducerea unor măsuri graduale, înainte de înștiințarea instanței, ar putea fi mult mai eficiente pentru combaterea muncii la negru.
Demnitarul a precizat că are în vedere și modificarea Legii salarizării, explicând că aceasta, dacă ar fi aplicată în forma actuală, ar duce la scăderea salariilor pentru anumiți angajați. Ministrul a mai atras atenția că în legea aflată în vigoare nu au fost introduse toate meseriile. De asemenea, a mai spus Câmpeanu, după modificarea actului normativ, toate categoriile de bugetari care se află în primele cinci trepte de salarizare, inclusiv medicii rezidenți, vor beneficia de majorări salariale.
Pe de altă parte, ministrul Muncii spune că în acest an ar urma să se revină asupra deciziei de reducere a pensiilor militare.
Mariana Câmpeanu a mai vorbit în interviul acordat agenției MEDIAFAX despre Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), precizând că este sigură, deși nu are garanții 100 la sută, că plățile vor fi deblocate în urma auditului care va avea loc până la sfârșitul lunii.
Ministerul Muncii va avea în subordine și Oficiul Român pentru Adopții, iar modificări legislative sunt anunțate și în acest domeniu. Ministrul Mariana Câmpeanu a precizat, astfel, că dorește ca procesul adopției să fie scurtat și nu intenționează să deschidă adopțiile internaționale. „Eu aș vrea ca toți copiii români să rămână în România”, a arătat demnitarul.
Prezentăm integral interviul acordat agenției MEDIAFAX de ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Mariana Câmpeanu:
Reporter: Noua structură a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârsnice prevede patru posturi de secretar de stat, unul fiind pentru ministru delegat. Cu ce echipă începeți acest mandat?
Mariana Câmpeanu: Încă nu s-a definitivat echipa, pentru că abia a apărut hotărârea de guvern. Avem, în acest moment, o numire, în persoana domnului Codrin Scutaru, și așteptăm următoarele numiri.
Rep.: La sfarșitul acestei luni va fi făcut un nou audit privind POSDRU. În opinia dumneavoastră, ce riscuri există să fie menținută decizia de blocare, fie și parțială, a fondurilor?
M. C.: Eu sunt aproape convinsă că vom ieși bine în urma acestui audit și vom obține deblocarea programului și, mai ales, o soluție foarte rapidă de rambursare a cererilor pe care deja le-am avut depuse la Comisia Europeană. Sigur, nu pot să spun de la început sută la sută, pentru că niciodată nu știi. Se desfășoară o serie de controale pentru cei care au accesat fonduri pe POSDRU, tocmai pentru a corecta neregulile din urmă, și aici ne referim la numărul de ore pe care specialiștii le-au prestat sau funcțiile care s-au cumulat, conflictele de interese sau, în cel mai rău caz, și sper să nu avem probleme de genul acesta, de fraudare a fondurilor europene. Deci noi ne pregătim pe două planuri: o dată să demonstrăm că sistemul este funcțional și că, de acum încolo, el asigură o corectitudine a gesionării fondurilor și, în același timp, verificarea fondurilor care sunt în derulare sau chiar s-au terminat, în așa fel încât să descoperim dacă acolo s-au întâmplat fraude și să recuperăm banii respectivi.
Rep.: Cât la sută din proiectele verificate până acum au avut nereguli și cine va plăti pentru situația în care se află acum POSDRU?
M.C.: Nu se poate face acum o astfel de statistică, pentru că activitatea este în derulare și am avut mai multe rânduri de controale poate chiar la același program. În funcție de finalizarea acestor controale, sigur că o să prezentăm și o statistică. Legat de cine va plăti, v-am spus și anterior, dacă în derularea unui proiect s-au produs fraude, vor fi imputate beneficiarului. Dacă au fost greșeli de sistem, acesta cred că nu se poate adresa unei persoane și, probabil, se vor suporta de la buget. Dacă au fost măsuri luate cu intenție, pentru ca un beneficiar să fie privilegiat, atunci împotriva celor care au luat astfel de măsuri ne vom putea îndrepta.
Niciun proiect POSDRU nu va scăpa de o verificare completă
Rep.: Există suspiciuni referitoare la persoane care au fost anterior la conducerea Autorității de Management a POSDRU?
M.C.: Atunci când verificăm fiecare proiect, îl verificăm de la evaluarea inițială care a fost făcută. Și, dacă acel proiect nu îndeplinea termenii pentru a fi acceptat, este clar că acolo s-a produs cel puțin un abuz din partea persoanei care a luat decizia.
Rep.: Dar până acum ați găsit măcar un caz în care să existe o astfel de suspiciune?
M.C.: Nu aș putea să vă spun exact acest lucru, pentru că am fost angrenați, până în acest moment, în alt gen de controale, care au trebuit să elimine riscurile de a nu fi cheltuieli neeligibile în proiect. Această activitate va fi axată în momentul în care un proiect care este finalizat se verifică aproape în totalitate. Deci niciun proiect, chiar dacă a fost terminat, nu va scăpa de o verificare completă.
Rep.: Ați afirmat că Legea cadru de salarizare nu este aplicabilă și că trebuie să fie modificată, deoarece multe dintre activități nu au fost prinse în actuala formă a actului normativ, iar nivelul de salarizare nu a fost corelat cu studiile. Ce categorii de salariați ar putea să aibă creșteri sau scăderi salariale în urma unor modificări?
M.C.: Dacă legea am aplica-o acum așa cum este, sunt categorii de persoane, de exemplu cele cu studii de scurtă durată, care dacă ar fi încadrate pe noile grile de salarizare ar trebui să piardă la salariu, pentru că nu s-ar putea încadra nici măcar în treapta de salarizare pe care o au în acest moment. De aceea, am spus că această lege trebuie modificată, pentru că, pe lângă faptul că nu se face o corelare pentru fiecare poziție între studii și nivelul clasei respective, avem și foarte multe categorii de persoane care nu sunt prevăzute în acestă lege. Spre exemplu, artistul liric de la Filarmonică nu este cuprins ca profesie. Sau experții coordonatori, inspector casier sau referent casier. Sunt niște meserii care nu sunt de ieri, de alaltăieri, și totuși ele nu au fost incluse în această lege. Nu mai vorbim de meseriile noi care au apărut și care trebuie să aibă, de asemenea, un corespondent în clasele de salarizare. În principiu, dacă această lege se aplică, cei care sunt la nivele superioare rămân acolo, pentru că nu poți să le iei un drept pe care l-au obținut, dar cei care sunt pe trepte inferioare vor avea creșteri la salariu, în așa fel încât, într-un interval de timp, diferența aceasta între cel mai mic și cel mai mare salariu să corespundă prevederilor legale și să fie 1 la 15. În acest moment, este 1 la mai mult de 30.
Rep.: Ați făcut o evaluare să vedeți ce meserii ar avea de câștigat în urma acestor modificări?
M. C.: Toate categoriile care sunt pe trepte foarte mici de salarizare. Absolut toate categoriile situate în primele cinci trepte de salarizare, unde sunt și asistenții sociali, persoanele care lucrează în primării, cei care sunt debutanți. Noi sperăm să rezolvăm unele probleme începând cu aplicarea legii, de exemplu să creștem nivelul de încadrare pe o altă clasă de salarizare pentru medicii rezidenți, așa încât de la început să poată să beneficieze de un salariu corespunzător. Sunt multe aspecte care trebuiesc făcute, nici nu le cunoaștem pe toate. Legea va fi din nou pusă în dezbatere publică și fiecare minister și asociație profesională vor putea să mai corecteze din neajunsurile acestei legi. În momentul în care și ea va fi definitivată, și bugetul va putea să suporte creșterile pentru treptele inferioare de salarizare, probabil va fi și aplicată. Și eu îmi doresc ca acest lucru să se întâmple cât mai repede posibil.
Rep.: Sindicatele au reproșat FMI, dar și Ministerului Muncii, că dialogul social s-a transformat într-un dialog de tip comunist, fiind nemulțumite că nu au fost consultate pentru stabilirea salariului minim și s-au trezit în fața unei decizii deja luate. De ce s-a ajuns la evitarea consultării partenerilor sociali și când ar putea să ajungă salariul minim la 850 de lei, așa cum doresc sindicatele?
M.C.: Nu cred că a fost o evitare. În principiu, sindicatele au dreptate. Și nu numai ele. Dialogul social lasă foarte mult de dorit. Sunt domenii în care acesta chiar nu se mai desfășoară, dar ar trebui să analizăm exact conjunctura în care suntem: la finalul unor alegeri, la constituirea Parlamentului și a noului Guvern, în același timp și cu construcția bugetară. Deci am fost contra cronometru, plus discuțiile pe care le-am avut cu Fondul Monetar. Niciuna dintre deciziile pe care trebuia să le luăm în acest context nu se putea face într-un timp rezonabil, astfel încât un dialog social să se desfășoare așa cum era normal. Sigur că, în momentul în care vom intra într-o normalitate a desfășurării activității, acest dialog social se va desfășura în termeni mai buni. Eu pot să spun foarte clar, inclusiv la Ministerul Muncii, presați de timp, am anunțat într-un timp foarte scurt ce aveam noi de discutat.
Vrem măsuri graduale contra muncii la negru
Rep.: Guvernul Boc a susținut că modificarea Codului muncii a fost necesară pentru crearea de noi locuri de muncă. Nu știu în ce măsură s-a îndeplinit sau nu acest obiectiv, dar pe de altă parte și dumneavoastră spuneați că este necesar să fie modificat, din nou, Codul muncii. Care sunt argumentele dumneavoastră pentru o nouă modificare?
M.C.: Locuri de muncă noi nu prea s-au înregistrat. Un lucru totuși bun a avut și aplicarea acestei legi: faptul că a scos la suprafață o anumită categorie de persoane care beneficiau de salarizare pe baza convențiilor și acestea au fost transformate în contracte de muncă, așa încât numărul lor, dacă te iei după înregistrare, sigur, a crescut. Nu s-au creat locuri de muncă, dar cel puțin au fost trecute în categoria contractelor de muncă o serie întreagă de alte forme de salarizare. Codul muncii, în ansamblu, nu putem spune că este un pas înapoi, însă, ca toate legile care au fost adoptate în pripă, au foarte multe disfuncționalități, pe care dorim să le corectăm. De aceea, am spus că o să încercăm să modificăm unele din prevederi, așa încât Codul muncii să reprezinte un plus pe piața muncii. În Codul muncii este prevăzut că unui cetățean care are mai mult de cinci salariați și nu au forme legale de încadrare i se face dosar penal și este trimis în instanță. Trebuie să spun că această măsură atât de radicală nu a produs niciun efect. Dimpotrivă, faptul că nu-i dai o amendă consistentă sau că nu-i închizi activitatea pe o perioadă de timp, până își reglementează această greșeală, conduce la continuarea acestor activități. N-am primit nicio nicio sesizare despre vreo urmărire penală. Dimpotrivă, toate s-au transformat în neînceperea urmăririi penale. Ca atare, această prevedere atât de drastică și de radicală nu aduce beneficii. Și eu nu cred că există vreun ministru al Muncii care să dorească să trimită la închisoare angajatorii. Pentru că este clar că locurile de muncă de la acel angajator dispar a doua zi. Cred că trebuie să găsim soluții graduale ca să-i determinăm pe angajatori să respecte legea.
Rep.: Prin urmare, ați putea să introduceți amenzi mai mari sau măsuri de încetare a activității?
M.C.: Am vrea să introducem o serie de măsuri graduale: amendă care poate să se repete și în fiecare zi dacă urmărim cum își desfășoară activitatea acea persoană, închiderea activității pe o perioadă de timp limitată, pentru a reuși să înregistreze tot personalul pe care îl are sau dacă este o activitate care este redescoperită după un timp că se produce în continuare, atunci putem să închidem activitatea firmei și pe o perioadă mai mare și numai într-un caz care într-adevăr reprezintă infracțiune, pentru că acea persoană urmărește, de fapt, să aibă numai angajați la negru, să trimitem dosarul și în instanță. Cred că aceste măsuri sunt mai bune decât cea care este prevăzută acum în Codul muncii.
Rep.: Tot în Codul muncii ar urma să fie introdus și cazierul social pentru agenții economici? Explicați și ce ar presupune acest lucru.
M.C.: Este o măsură pe care am introdus-o în programul de guvernare, vom încerca să introducem un fel de cazier social, dar acesta trebuie discutat cu întreaga societate, adică cu toți partenerii sociali, pentru că am dori ca firmele care timp de doi ani, până la participarea la o licitație, au fost descoperite că au practicat munca la negru, să nu mai aibă acces la licitația respectivă sau, și mai grav, dacă au fost descoperiți că au exploatat copii. Cred că astfel de măsuri ar putea să conducă la prezentarea la licitații a unor firme serioase și mai puțin a celor care încearcă în orice fel să facă o evaziune fiscală.
Rep.: Guvernul și-a asumat deja indexarea punctului de pensie. În ce măsură este posibilă în acest an majorarea pensiilor militare? Spuneați în cadrul audierilor de la Comisii că a fost „cea mai mare eroare”.
M.C.: Cea mai mare eroare a fost faptul că pensiile din sistemele militarizate au fost introduse în sistemul de pensii publice. În nicio altă țară nu se întâmplă acest lucru. Nicăieri acest personal nu cotizează la sistemele de pensii, pentru că există o alt fel de remunerare și o alt fel de legislație pentru pensionare, pentru că și munca lor este total diferită de a unei persoane civile. S-a pornit cu intenția de a obține economii din plata pensiilor militarilor și s-au trezit în final că, de fapt, s-au majorat majoritatea într-un cuantum foarte mare, ceea ce a condus la creșterea deficitului bugetului de pensii foarte mult. La vremea respectivă, cred că erau vreo 300 de milioane de euro, iar acest deficit se accentuează. Mai mult decât atât, au creat și o mare nedreptate persoanelor care au fost disponibilizate forțat. Pentru că, atunci când am intrat în NATO și am făcut o armată profesionistă, marea majoritate a angajaților au fost disponibilizați automat. Sigur că au primit la vremea respectivă niște salarii compensatorii, dar ele au fost persoane tinere, în jur de 40 – 45 de ani, și nu au obținut un stagiu complet în armată, astfel încât acum, la recalcularea pensiilor, să obțină o pensie măcar la nivelul celei pe care au avut-o. Lor le-a scăzut pensia. Deci de două ori s-a făcut o nedreptate: o dată că i-am disponibilizat automat și a doua oară că un drept câștigat i-a fost diminuat. La această categorie mă refer și pentru ei căutăm în continuare o soluție, iar domnul prim-ministru a afirmat că vom găsi o soluție de rezolvare.
Rep.: În acest an?
M.C.: În acest an trebuie să găsim.
Acest Guvern a făcut un buget nu de criză, ci de dezvoltare
Rep.: Analiștii economici spun că 2013 va fi un an al crizei. Puteți da asigurări că în acest an există fonduri pentru plata pensiilor și salariilor și că nu vor fi diminuate?
M.C.: Bugetul pe care noi îl avem și care s-a aprobat ieri (miercuri – n.r.) în Guvern asigură plata pensiilor și salariilor celor care depind de Ministerul Muncii. La fel, în bugetul consolidat, sunt prevăzute aceste fonduri. O țară care nu mai poate să-și plătească pensiile și salariile înseamnă că intră în faliment, deci nu cred că este cazul României. Garanții de genul celor pe care mi le solicitați cred că sunt de nivel de Premiul Nobel. Nu poți să știi niciodată ce se întâmplă. Orice se poate întâmpla în lumea asta. Deci nu se pot da astfel de garanții. Ceea ce pot să vă garantez este că acest Guvern a făcut un buget nu de criză, ci de dezvoltare. Și principalul argument este că eu cred că este primul buget realist. În loc să plecăm cu creșteri de 2,2 %, de 5%, dimpotrivă, am scăzut chiar ultima cifră pe care am avut-o, de 1,8%. Am scăzut-o la 1,6% creștere economică, tocmai pentru a ne asigura că ce este prevăzut în bugetul actual este rezonabil și se va realiza. Dacă creșterea va fi mai mare, atunci cu atât mai bine, o să avem o rectificare bugetară în plus.
Rep.: Prin programul de guvernare v-ați angajat să schimbați principiile care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea pe principiul contributivității și al responsabilității individuale. Pe de altă parte, ați analizat și cu experții FMI care au fost efectele actualei legi a pensiilor. Care sunt concluziile acestor discuții? Când va începe reforma și în ce măsură va rezolva deficitul la bugetul de pensii?
M.C.: Deficitul la bugetul de pensii este greu de cuantificat, când anume se va rezolva și dacă acesta se va rezolva, pentru că nicio țară din lume nu are excedent la bugetul de pensii. Începând cu Germania sau chiar și state mai dezvoltate, ca Suedia, nu există un buget excedentar la pensii. Peste tot, o parte din banii alocați pensiilor se asigură de la bugetul general al statului. Ceea ce noi vrem să facem este să asigurăm o sustenabilitate crescută a acestui sistem și în țara noastră cu precădere trebuie să facem acest lucru, pentru că avem un raport total nefavorabil între un contribuabil și un beneficiar al sistemului de pensii. Să spunem că este de unu la unu, cu mici creșteri sau descreșteri, ceea ce este un raport total nefavorabil. Deci ce este mai important pentru noi toți este să creăm locuri de muncă. În măsura în care vom avea mai mulți contribuabili, deficitul la bugetul de pensii va scădea. În programul de guvernare de anul acesta am considerat că toate măsurile care sunt luate, începând de la cele fiscale, vor conduce la crearea a 50.000 de locuri de muncă noi în anul acesta. În legătură cu noul sistem pe care îl propunem, este o discuție foarte grea, este o discuție care trebuie să aibă loc după ce vom face o serie de simulări în ceea ce privește perioada necesară pentru trecerea la un alt sistem de pensii. Este o schimbare cu 180 de grade a modului de a realiza bugetul, de a-l consuma și, mai ales, de a asigura o trecere de la un sistem la altul, care se face în circa 18-20 de ani. Deci în primul rând trebuie să facem niște simulări, după care să avem discuții la nivel politic, după care să avem o dezbatere publică și să spunem ce ne dorim din punct de vedere politic. Ne-am angajat ca în acești patru ani să parcurgem aceste etape. Cu Fondul Monetar nu am discutat încă acest lucru, pentru că misiunea Fondului Monetar a fost să închidă un program și să vadă dacă ne-am încadrat în el.
Rep.: De la sfârșitul anului trecut, ministerul a preluat în subordine și Oficiul Român pentru Adopții. Dumneavoastră ați spus deja că trebuie modificată legislația și în acest domeniu. Ce intenționați să modificați? Urmăriți și o redeschidere a adopției internaționale?
M.C.: Încă Oficiul nu a ajuns în subordinea ministerului. Abia a apărut ordonanța care făcea această trecere și hotărârea de guvern în care este prevăzută preluarea. În termen de 15 zile, o să preluăm acest Oficiu. Eu m-am exprimat vizavi de Legea adopțiilor înainte ca Oficiul să treacă în subordinea ministerului, pentru că am avut și la cabinetul parlamentar, dar și de când am devenit ministru, foarte multe reclamații legate de procedura foarte greoaie de adopție, de faptul că sunt unele prevederi interpretabile, în sensul că un viitor părinte nu are dreptul să-și aleagă un copil, ci numai i se prezintă niște copii și nu știu care sunt criteriile care fac ca cei care gestionează această problemă să prezinte exact copiii care ar putea să fie compatibili. Sigur, am înțeles că există un program care face artificial acest lucru, dar faptul că acest proces este atât de greoi m-a făcut să-mi exprim această dorință, la cererea celor interesați, să analizăm și să schimbăm acolo unde este cazul. În nicun caz nu este vorba de deschiderea adopțiilor internaționale, pentru că, din moment ce noi nu suntem în stare să rezolvăm cererile din țară, nu știu cum am face…, sau probabil că s-ar reuși să se rezolve mai repede cele din străinătate, și nu-mi doresc acest lucru. Eu aș vrea ca toți copiii români să rămână în România.
Vom face câteva modificări în Legea pentru protecția copilului
Rep.: Se vorbește de ani de zile despre neajunsurile din sistemul de protecție a copilului și, în ultima perioadă, am văzut cazuri tragice, de copii morți în incendii, din cauza părinților pe de-o parte, dar și din cauza felului superficial în care asistenții sociali fac anchetele sociale. Știm că Ministerul Muncii a început, din 2011, un audit al sistemului de protecție socială. Avem niște concluzii? Care sunt prioritățile?
M.C.: Nu știu exact la ce fel de audit vă referiți, probabil că el există. Noi am făcut foarte multe campanii adresate copiilor. Chiar în vara trecută, am făcut campanii de verificare a companiilor care folosesc munca copiilor. Am făcut campanii pentru a vedea ce se întâmplă cu copii din maternități, am făcut campanii cu violența în familie, cu precădere împotriva copiilor și, nu în ultimul rând, îmbunătățirile pe care le aducem Legii pentru protecția copilului pentru a veni în sprijinul lor. Vom face câteva modificări care să protejeze copilul ai cărui părinți sunt în străinătate, să protejeze copiii care sunt folosiți în activități sportive sau artistice, pentru a evita exploatarea lor. Avem măsuri de protecție împotriva părinților care, din anumite interese materiale, nu se gândesc la interesul copilului atunci când se despart și acești copii trebuie protejați. Trebuie să încercăm să asigurăm o exercitare a autorității părintești de către ambii părinți, chiar dacă un copil este lăsat în grija unuia dintre părinți, și vrem să creștem atribuțiile și chiar să introducem sancțiuni împotriva autorităților locale care nu-și fac datoria. În legătură cu incendiile, am vorbit și cu vicepremierul Dragnea ca în toate videoconferințele pe care le are cu prefecții să-i atenționeze pe aceștia să revigoreze și activitatea aceasta. În viitor, încercăm să facem un program de cooperare interministerială, pentru că foarte multe dintre măsurile care pot fi luate în sprijinul copiilor depind de mai multe ministere. Vom încerca să facem un protocol de colaborare, pentru a identifica măsurile pe care le vom putea lua împreună. Prima discuție o vom avea cu Ministerul Sănătății, după ce se termină ancheta cu ce se întâmplă cu copii din maternități.
Rep.: Dincolo de aceste probleme care țin de familie, există o problemă, pe care nu putem să o negăm, la nivelul autorităților locale. Știm foarte bine că dincolo de lipsa de personal, în unele cazuri, este și o problemă a felului în care sunt pregătiți oamenii care merg să întocmească o anchetă socială. Ce putem face în cazurile acestea?
M.C.: Chiar astăzi, în operativa pe care am avut-o cu cadrele de conducere din minister, s-a ridicat această problemă și va trebui, în măsura în care noua formă de organizare administrativă va permite, să folosim mai eficient personalul din domeniu, să găsim acele forme care să conducă la o gestionare mai bună a acestor probleme. Vă dau un exemplu. Într-o comună unde sunt de la trei la maxim șapte persoane într-o primărie, persoana care are în atribuție asistența socială mai are și registrul agricol și alte activități. Niciodată nu o să poată să cuprindă această activitate și nici nu i se dă importanța cea mai mare, așa încât să fie prima activitate pe care o desfășoară. În același timp, cred că este o activitate care nu se desfășoară 24 de ore din 24 și ca atare am putea să găsim o formă ca o persoană care se ocupă de asistența socială să servească mai multe primării. Sunt intenții, aș vrea să nu le luați acum ca un angajament, pentru că sunt intenții pe care doresc să le discut cu toți miniștrii interesați și să găsim cea mai bună formă. Poate că domnul vicepremier Dragnea are soluții mai bune, pentru că se gândește la o reformă administrativă serioasă, în care serviciile la nivelul autorităților locale să fie dezvoltate mult mai bine.
Rep.: Ați introdus în denumirea ministerului persoanele vârstnice. De ce a fost necesar acest lucru? Înseamnă asta o aplecare mai mare pentru dezvoltarea politicilor pentru această categorie de persoane?
M.C.: Eu cred că numai prin introducerea acestui termen în denumirea ministerului deja percepția populației se poate schimba. Este primul lucru pe care-l dorim, ca o persoană vârstnică să nu mai fie privită ca un bătrân inutil care trebuie dat deoparte din viața socială. Noul concept, de persoană activă pe tot timpul vieții, trebuie să prindă contur și în România. O persoană poate să fie folositoare societății și după momentul în care a ieșit la pensie. Sunt atâtea activități de voluntariat care se pot desfășura, mai ales în asistență socială, iar aceste persoane pot fi angrenate în aceste activități. Spre acest lucru aș vrea să mă îndrept, dar și spre dezvoltarea serviciilor pentru persoanele în vârstă care nu se mai pot deservi singure.
Rep.: Există, din punctul dumneavoastră de vedere, unul sau mai multe obiective prioritare ale programului de guvernare USL care, dacă nu ar fi îndeplinite, ar putea să ducă la destrămarea alianței?
M.C.: Nu cred că este o problemă din punctul de vedere al guvernării. Eu nu cred că există niciun ministru în acest Guvern care să nu dorească ca acest program să fie îndeplinit. Întotdeauna pericolele vin numai pe linie politică. Eu cred că, din punct de vedere al programului de guvernare și al seriozității cu care fiecare ministru își abordează obiectul de activitate, nu este un pericol.
Aurelia Alexa, aurelia.alexa@mediafax.ro
