Campania pentru turul doi al alegerilor prezidențiale a fost una murdară, prin excelență, lipsită de creativitate și imaginație, dar interesantă prin jocul tactic și strategic al protagoniștilor și staff-urilor lor, care s-au adaptat – mai mult sau mai puțin bine – situațiilor apărute.
Din punct de vedere al evenimentelor cu impact major, campania pentru turul secund al alegerilor prezidențiale a început joi, 26 noiembrie, cu publicarea în presă a unui filmuleț în care Traian Băsescu apare lovind peste față, cu pumnul, un copil, la un miting electoral desfășurat în 2004, la Ploiești, și s-a încheiat exact peste o săptămână, tot joi, cu confruntarea – singura, de altfel, dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană.
Pe parcursul acestei săptămâni de campanie, cei doi candidați și-au consolidat temele specifice de campanie.
Temele lui Traian Băsescu: Mogulii, anticomunismul, sforarii PSD
Traian Băsescu și-a consolidat temele definitorii, atacurile sale în ceea ce privește mogulii sau rechinii Vântu, Voiculescu, Patriciu, comunistul Iliescu și sforarii Hrebenciuc și Vanghelie devenind mai numeroase, dar și închegate.
Conceptul său de campanie a vizat un atac la persoană împotriva lui Mircea Geoană, pe care a încercat să îl discrediteze, numindu-l un om slab, o marionetă ghidată, pe de o parte de moguli, pe de alta de sforari, și avându-l în spate pe Ion Iliescu, care reprezintă trecutul comunist al PSD.
O temă distinctă în economia campaniei lui Băsescu a constituit-o atacul împotriva lui Geoană legat de vizita „subterană” a acestuia la Moscova. Băsescu și-a acuzat contracandidatul că a încercat să cumperere, la Moscova, susținerea factorilor de influență din România, suscitând astfel un vechi, dar încă actual complex pe care societatea românească îl are despre capitala Rusiei.
Temele lui Mircea Geoană: Guvern Iohannis, stabilitate politică, unitate
Campania lui Mircea Geoană a fost conturată în jurul proiectului acestuia „O singură Românie”.
Geoană a reiterat faptul că, dacă va fi ales, România va avea până de Crăciun un Guvern, condus de primarul Sibiului, Klaus Iohannis, ceea ce va reda țării stabilitatea politică. Această temă, pozitivă în esență, a avut și reversul, unul negativ, de atac la Traian Băsescu, care se face vinovat de instabilitatea politică și de faptul că România nu are un Guvern stabil.
Un punct aparte al campaniei lui Mircea Geoană l-a constituit politica de alianțe pe care acesta a desfășurat-o cu succes, în susținerea temelor sale privind „Unitatea” și „O singură Românie”.
Geoană și-a atras, astfel, susținerea lui Crin Antonescu și a PNL, dar și susținerea UDMR, a minorităților naționale reprezentate în Parlament, respectiv a tuturor partidelor cu reprezentare parlamentară, în afara PDL. Geoană și-a asigurat, de asemenea, și susținerea PRM și PNG.
Tot de politica de alianțe ține și „Parteneriatul pentru Timișoara”, semnat de Geoană, Antonescu, Iohannis și primarul Timișoarei, Ciuhandu, o reeditare, la nivel micro, a „Contractului cu România”, produsul de imagine central cu care CDR a câștigat alegerile în 1996, împotriva PSD.
Teme comune: Vântu și anticomunismul
Prin referirile și raportările la persoana sa, dar și prin implicarea sa prin declarațiile date media în această campanie electorală, se poate aprecia că „Sorin Ovidiu Vântu” a constituit o temă aparte.
Dacă Traian Băsescu l-a atacat constant pe Vântu, numindu-l „mogul”, „rechin” și „ticălos”, Mircea Geoană s-a menținut, într-o primă fază, într-un registru neutru, evitând să facă referiri la Vântu. În cele din urmă, după negări, Geoană s-a văzut nevoit să recunoască public că s-a întâlnit cu acesta. Singura referire a lui Geoană la Vântu a fost într-un interviu dat Gazetei Sporturilor, în care îl cataloghează pe omul de afaceri drept „malefic” și „turbulent” și spunând că nu-i este pe plac.
O temă speculată de ambii candidați a constuit-o anticomunismul, raportarea la aceasta fiind însă fundamental diferită.
Astfel, semnarea „Parteneriatului pentru Timișoara” a fost un prilej pentru ca susținătorii lui Geoană, Crin Antonescu și Gheorghe Ciuhandu, să-l atace pe Băsescu, afirmând că, dacă se aplica punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, Băsescu ar fi ieșit din politucă și că cine votează cu Băsescu votează pentru comunism.
Pe de altă parte, Băsescu i-a acuzat pe Geoană, Antonescu și Iohannis de aroganță pentru că au mers la Timișoara și s-au raportat la simboluri ale Revoluției, lezând sensibilități. Băsescu l-a adus în discuție pe Ion Iliescu și a făcut apel la trecutul comunist al acestuia, apreciind că Iliescu se află în spatele acțiunilor lui Geoană.
Această temă a suscitat chiar manifestații de stradă, în Timișoara, Brașov, Cluj, Constanța, Suceava, Târgoviște și în București organizându-se proteste anti-PSD și anti-Geoană. Social-democrații au apreciat însă că aceste proteste au fost organizate de PDL, fiind fără legătură cu tema în sine.
Filmulețul – temă neasumată, dar folosită de PSD și de adversarii lui Băsescu în campanie
Campania electorală pentru turul secund a fost deschisă de publicarea, în media, a unui filmuleț în care Traian Băsescu apare lovind un copil, la un miting electoral din 2004, desfășurat la Ploiești.
Reacția primară a lui Băsescu, atunci când a văzut prima dată filmul, la Realitatea Tv – „Nu-mi amintesc incidentul, nu știu dacă nu i-a vorbit urât femeii” – a fost vehement criticată, veridicitatea filmului trecând deja în plan secund.
Un rol aparte în episodul filmulețului l-a jucat „mogulul” Dinu Patricu, care relatase incidentul cu o seară înaintea publicării și care a apărut și ulterior difuzării, tot la Realitatea Tv, unde a spus că știa că înregistrarea există și că Băsescu a lovit copilul de două ori, prima dată în plex.
Traian Băsescu a ieșit public, în aceeași seară, într-o conferință de presă, și a spus că niciodată nu a lovit sau bătut un copil în viața sa, precizând, în plus, că nu și-a lovit nici soția, el apreciind că s-a mers prea departe cu campania murdară.
Băsescu a arătat, în zilele următoare, că fimul a fost trucat în străinătate și a cerut expertiza INEC. Printr-o ieșire publică, asemănătoare celei din 2004, când a plâns efectiv, Băsescu l-a asociat pe Patriciu cu publicarea filmului trucat, adresându-i-se acestuia public, cu voce tremurândă: „Să-ți fie rușine, Dinu Patriciu!”.
Campania „murdară” a mai înregistrat, în afară de film, un alt aspect, dat de faptul că, tot joi seară, ziarul Curentul a publicat pe site un document atribuit SRI privind discuții Iliescu-Geoană-Năstase, impactul acesteia fiind însă minor în comparație cu cel al filmului.
Elementul de noutate a fost că în campanie a intervenit și soția lui Traian Băsescu, Maria Băsescu, care a cerut public ca Mircea Dinescu să prezinte scuze pentru că a spus că soțul său ar fi lovit-o și a făcut referire și la apariția imaginilor cu Traian Băsescu lovind un copil, asociindu-l acestora pe Mircea Geoană.
Lupta pentru MAI
O altă temă distinctă a campaniei a constituit-o lupta pentru MAI, Curtea de Apel decizând suspendarea decretului prin care Dan Nica a fost înlocuit cu Vasile Blaga la conducerea ministerului.
Lupta pentru MAI a condus, până în prezent, la căderea a trei miniștri PSD – Gabriel Oprea ( trecut în zona PDL), Liviu Dragnea, Dan Nica, dar și la căderea Guvernului Boc.
Nica a făcut, în timpul campaniei, două plângeri penale împotriva lui Blaga pentru abuz în serviciu și uzurparea de calități oficiale, în timp ce PSD a apreciat că actele emise de MAI de la numirea lui Blaga drept ilegale
Băsescu a intervenit personal în ceea ce privește această temă de campanie, precizând că, dacă suspendarea numirii lui Blaga a vizat să nu existe ministru la alegeri, atunci acest lucru s-a reușit. Băsescu a arătat, ulterior, în legătură cu acest subiect, că nu mai sunt articole în Constituție pentru ceea ce se întâmplă în România.
Apelative
Apelativele pe care și le-au adresat combatanții au constituit o premieră chiar și pentru un limbaj de campanie electorală tensionată.
Antonescu l-a acuzat pe Băsescu de faptul că are o „atitudine de boschetar”, întruât nu a dat mâna cu Ion Iliescu și Emil Constantinescu la parada de 1 Decembrie.
Băsescu l-a numit, printr-o trimitere la opera lui Caragiale, „mangafaua” pe Ion Iliescu, iar pe Geoană l-a comparat cu Nae Cațavencu.
La rândul său, Iliescu a spus că Băsescu este un om coleric, impulsiv, cu ieșiri necontrolate.
Cel care a folosit cel mai dur apelativ a fost democrat-liberalul Radu Berceanu, care l-a numit pe Geoană „porc mincinos”.
Atmosfera din PSD
În plină campanie, când energiile PSD erau concentrate pe adversari, Adrian Năstase, destul de puțin vizibil în campanie, a anunțat că este pregătit să fie președintele PSD, după ce Mircea Geoană va deveni șef al statului. Anunțul lui Năstase nu a determinat niciun fel de reacții din partea colegilor de partid, nici de susținere, nici de respingere.
Marian Vanghelie, destul de vizibil în perioada premergătoare turului unu, a fost absent în campania pentru turul doi, însă numele său a fost vehiculat frecvent de adversarii lui Geoană.
Măsura confruntărilor în PSD a fost dată mai degrabă de informațiile legate de împărțirea portofoliilor în viitorul Guvern Iohannis, detaliile devenite publice fiind lansate de susținători ai unuia sau altuia dintre „ministeriabili”.
Confruntarea. „Glonțul de argint”
În singura confruntare directă din campanie, Traian Băsescu este cel care a avut „glonțul de argint”, folosind ca argument vizita nocturnă a contracandidatului social-democrat la mult blamatul Vântu, vizită despre care, surpriză, relatase și presa, cu tot cu poze, cu câteva ore înaintea dezbaterii televizate. Actualul președinte și-a pus în dificultate adversarul, forțându-l să confirme că, miercuri noaptea, cu o zi înaintea confruntării, s-a întâlnit cu Vântu, la acesta acasă.
Faptul că Mircea Geoană nu a fost pregătit cu un răspuns adecvat, cu ajutorul căruia să iasă din capcană sau cel puțin să trimită în derizoriu această temă reprezintă o problemă ce nu ține doar de staff-ul de campanie al candidatului.
În condițiile în care Băsescu l-a demonizat constant pe Vântu (în cadrul unei teme predilecte a campaniei sale) și l-a prezentat pe Geoană drept o „marionetă” în mâna unor „moguli” ca Vântu (în cadrul altei teme distincte a campaniei), confirmarea unei întâlniri cu acesta, în plină campanie, reprezintă legitimarea discursului lui Traian Băsescu și o lovitură de imagine asupra lui Mircea Geoană și a discursului său.
Rămâne de văzut dacă jurământul cu mâna pe Biblie al candidatului Geoană că nu le-a promis avantaje materiale lui Vântu, Patriciu sau Voiculescu, va contrabalansa recunoașterea întâlnirii cu Vântu.
Un alt aspect care a contat foarte mult în economia confruntării a fost faptul că Geoană a recunoscut, public, într-o dezbatere finală, cu o audiență extrem de mare, că s-a întâlnit cu Vântu, în condițiile în care a negat vehement, în declarațiile sale publice, întâlnirile cu acesta.
Declarația lui Sorin Ovidiu Vântu, care a precizat, după confruntare, că este prieten cu Mircea Geoană de patru ani și că liderul PSD a venit la el acasă să se relaxeze nu este în favoarea lui Geoană, chiar dacă omul de afaceri a precizat că s-a întâlnit în 2004 cu Băsescu și au vorbit de sprijin pentru prezidențiale.
La episodul jurământului pe Biblie, Traian Băsescu a jurat că nu a lovit „cu pumnul” copilul de la mitingul din 2004, nici în plex, nici peste față, existând astfel dubii că nu a putut jura ceea ce i s-a cerut, respectiv dacă a lovit, pur și simplu, acel copil.
Concluzii
Traian Băsescu a apelat la emoția primară a alegătorului, uzând demonizarea excesivă, atacurile la moguli și rechini care vor să-l înlocuiască, la Președinție, în folos propriu, cu o marionetă. Conceptul său de imagine a fost „Eu și românii împotriva tuturor, a politicienilor corupți, a sforarilor, a grupurilor de interese, a mogulilor”.
Mircea Geoană a sperat să câștige folosind un mesaj bazat pe teme precum stabilitate politică, unitate, un nou Guvern, condus de Iohannis, locuri de muncă. Conceptul său de imagine a fost „Vreau și garantez o singură Românie, unită. Terminăm cu scandalul, cu instabilitatea politică”. Geoană nu și-a putut atinge scopul în ceea ce privește etichetarea campaniei sale ca pozitivă, dat fiind că a fost asimilat indirect cu episoade precum filmul cu Băsescu lovind un copil, dar și cu intervențiile televizate ale „mogulilor” Vântu și Patriciu. Reacțiile slabe la atacurile lui Traian Băsescu au fost un minus pentru candidatul social-democrat la Președinție.
