Cadrele didactice universitare consideră că pregătesc studenții pentru a face față pe piața muncii, însă tipul de absolvent propus de ei nu coincide cu modelul dorit de angajatori, prin prisma celor mai importante abilități și cunoștințe, firmele fiind nevoite să organizeze cursuri de pregătire.
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) a lansat, joi, raportul „Barometrul calității -2009”, în care analizează, printre altele, și opinii privind cuprinderea absolvenților pe piața forței de muncă.
Astfel, cadrele didactice consideră că primele cinci cunoștințe și abilități la a căror formare contribuie, în mare și foarte mare măsură, facultatea la care predau ei sunt abilitatea de a sintetiza informațiile primite (80%), gândirea analitică (79%), abilitatea de a folosi computerul și noile tehnologii (79%), capacitatea de a argumenta convingător un punct de vedere (77%) și capacitatea de a transpune în practică cunoștințele dobândite (75%), se arată în raport.
Pe de altă parte, în opinia angajatorilor, primele cinci cunoștințe și abilități pe care un absolvent trebuie să le aibă sunt: capacitatea de a se organiza la locul de muncă (97%), capaciatea de a lucra în echipă (96%), capacitatea de a comunica (cu colegii, superiorii, clienții etc.) (96%), punctualitatea (93%) și moralitatea (90%).
Studiul arată că, deși universitarii își asumă funcția de pregătire a absolvenților pentru piața muncii, tipul de absolvent propus nu coincide cu tipul de absolvent dorit de angajatori (din perspectiva celor mai importante cinci cunoștințe și abilități).
Totodată, 59% dintre cadrele didactice sunt de părere că învățământul românesc este cel puțin la fel de bun precum cel din Europa de Vest, în timp ce doar 41% dintre studenți susțin un astfel de punct de vedere. Comparând situația cu cea din universitățile europene, primul procent (59%) este mai credibil cel puțin în domeniile legate de formarea în profesii bine conturate cum sunt medicina, ingineria, etc.
Analizând percepțiile studenților cu privire la cunoștințele și abilitățile pe care se așteaptă să le dobândească în timpul facultății, s-a constatat că acestea se suprapun parțial, atât pe configurația de cunoștințe și abilități a angajatorilor, cât și pe cea propusă de cadrele didactice.
Deși marea majoritate a cadrelor didactice asumă rolul universității de pregătire a absolventului pentru piața muncii, comportamentul angajatorilor de pe piață pare a indicat o altă percepție cu privire la funcția universităților și, implicit, a programelor de studii. Astfel, angajatorii au declarat, în proporție de peste 50%, că organizează cursuri de pregătire și formare profesională destinate absolvenților proaspăt angajați (fie în interiorul firmei, fie prin contractarea de programe specializate).
„Apelul angajatorilor la completarea pregătirii studenților prin cursuri speciale poate fi interpretat în cel puțin două modalități. Prima modalitate de interpretare ar fi aceea că angajatorii nu sunt foarte mulțumiți de pregătirea furnizată de universități; în condițiile în care 33% dintre angajatori consideră că datoria de a pregăti absolvenți pentru piața muncii aparține universităților. A doua modalitate de interpretare ar fi aceea că cerințele și nevoile firmelor sunt atât de specifice încât pregătirea universitară trebuie completată prin cursuri speciale organizate la scurt timp după angajare. Astfel, 28% dintre angajatori consideră că responsabilitatea pregătirii pentru locul de muncă aparține firmelor și nicidecum universităților”, potrivit raportului ARACIS.
