Curtea de Apel București a decis, vineri, suspendarea decretului prin care Dan Nica a fost înlocuit cu Vasile Blaga la conducerea Ministerului Administrației și Internelor (MAI), până la pronunțarea instanței pe anularea acestui act al președintelui.
Instanța a respins excepțiile ridicate de Administrația Prezidențială și a admis cererea de suspendare a decretului 1358 din 1 octombrie emis de președintele României până la pronunțarea instanței de fond.
Decizia poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În 1 octombrie, președintele Traian Băsescu a semnat, decretele de revocare din funcție a lui Dan Nica și numirea ca interimar în funcțiile de ministru al Internelor și vicepremier pentru ministrul Dezvoltării, Vasile Blaga.
Decretul de revocare a fost contestat în instanță de către vicepreședintele PSD, Dan Nica, apreciind că este nelegal actul prezidențial.
Potrivit Decretului, publicat în Monitorul Oficial 647 din 1 octombrie 2009, președintele României l-a revocat din funcție pe Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul Administrației și Internelor.
În același act, președintele, „ca urmare a demiterii din funcția de viceprim-ministru, ministru al Administrației și Internelor, a lui Dan Nica” și având în vedere propunerea primului-ministru, îl desemnează pe Vasile Blaga, ministrul Dezvoltării Regionale și Locuinței, să îndeplinească interimar funcția de viceprim-ministru, ministru al administrației și internelor.
În 5 octombrie, vicepreședintele PSD, Dan Nica, afirma că revocarea sa din funcție și numirea lui Vasile Blaga ca interimar la MAI s-a produs printr-un fals în acte în cele două decrete emise de Administrația Prezidențială.
Nica afirma că Guvernul „Boc 2” ar funcționa ilegal, el invocând faptul că în decretul de revocare a lui din funcție se face referire la „revocare”, în timp ce decretul de numire ca interimar al lui Blaga se invocă „demiterea” sa.
El argumenta că demiterea și revocarea, potrivit Legii răspunderii ministeriale, sunt noțiuni juridice diferite și declara că la revocarea unui ministru nu ar putea fi numit un interimar, ci un ministru titular.
Interimatul de la Interne a generat discuții privind constituționalitatea măsurii, Constituția stabilind că prevederile referitoare la schimbarea din funcție a premierului, „cu excepția revocării”, care nu e permisă în cazul acestuia, se aplică corespunzător miniștrilor, care pot fi însă revocați.
Articolul 106 din Legea fundamentală, revizuită în 2003, prevede că funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului.
Articolul 107 spune că primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin, dar, la alineatul 2, precizează și că președintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.
„Dacă primul-ministru se află în una dintre situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, Președintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor, încetează dacă primul-ministru își reia activitatea în Guvern”, se arată în alineatul 3 al articolului citat.
Apoi, alineatul 4 consemnează că prevederile se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
Sintagma „se aplică în mod corespunzător” se traduce prin aplicarea aceluiași alineat la o situație.
În Constituția României din 1991, articolul 105 arăta că „funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege”, iar articolul 106 alineatul 2 menționa că, dacă premierul se află într-una din stiuațiile de la articolul 105 sau e în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, „președintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern”, iar interimatul, pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor, încetează dacă primul-ministru își reia activitatea în Guvern.
„Prevederile alineatului (2) se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile”, stipula Constituția din ’91.
Textul este aproape identic cu cel din Constituția revizuită în 2003, singura sintagmă în plus este „cu excepția revocării”, determinată de introducerea alineatului 2 la articolul 107 referitor la prim-ministru, care spune că „președintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru”.
Tocmai din cauza acestor ambiguități, există voci din PSD care reclamă că revocarea lui Dan Nica din funcția de ministru de Interne și înlocuirea sa de către interimarul Vasile Blaga ar contraveni Constituției.
