Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, a declarat, în interviul acordat MEDIAFAX, că înțelege frustrarea românilor privind vizele, dar includerea în programul Visa Waiver nu este o ofertă pentru țările partenere, ci se bazează strict pe respectarea cerințelor legislației americane.
„Înțeleg că poate e o frustrare în rândul românilor și oficialilor de aici, dar e important de amintit că nu vorbim de un mod de a judeca o țară, nu e o ofertă pe care o facem partenerilor cei mai buni. Legislația are cerințe foarte precise care trebuie îndeplinite și în privința unora dintre acestea, cum ar fi combaterea terorismului și cooperarea pe probleme de securitate România a făcut progrese importante, dar ceea ce e necesar acum este reducerea acestei rate de refuz și modificarea legislației pentru a face criteriile ceva mai accesibile”, a afirmat oficialul american în interviul acordat MEDIAFAX.
Butcher a arătat că rata de refuz a solicitărilor de viză din România a scăzut constant în ultimii ani până la 17% în 2012, iar criteriul privind procentul de 3% care trebuie atins în baza legislației actuale ar putea fi modificat prin adoptarea de Congres a modificărilor susținute de Administrația Obama, el evitând însă să indice o dată posibilă pentru adoptarea legii.
De asemenea, oficialul american afirmă că SUA urmăresc „cu mare atenție” procesul de revizuire a Constituției și că indiferent de modificările aduse, trebuie avute în vedere respectarea statului de drept, întărirea instituțiilor statului și continuarea luptei anticorupție.
Butcher a reafirmat, în interviul acordat cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a SUA, că respectarea statului de drept și transparența sunt importante pentru investitorii americani, la fel ca și predictibilitatea și stabilitatea mediului de afaceri, el adăugând că partea americană are așteptări privind respectarea recomandărilor din ultimul raport MCV al Comisiei Europene.
În privința deciziei referitoare la proiectele Nabucco West și TAP, el afirmă că SUA au avut o poziție de neutralitate. Potrivit oficialului american, decizia defavorabilă Nabucco nu trebuie interpretată ca o declarație negativă la adresa României, fiind determinată de argumente comerciale.
El arată că soluția pentru asigurarea viitorului energetic al României trebuie să se bazeze pe o combinație a folosirii gazelor de șist, exploatarea resurselor din platforma Mării Negre, o mai bună eficiență energetică și energiile regenerabile, iar companiile americane pot oferi tehnologie în acest sens.
Butcher a mai precizat că nominalizarea noului ambasador al SUA la București ar trebui anunțată de Casa Albă în săptămânile următoare.
Prezentăm integral interviul acordat de Duane Butcher agenției MEDIAFAX:
Reporter: Bună dimineața! Sunteți la șase luni de la preluarea conducerii reprezentanței SUA la București după plecarea în decembrie anul trecut a ambasadorul Mark Gitenstein. Care au fost principalele dumneavoastră priorități în aceste șase luni?
Duane Butcher: Da, sunt aproape șapte luni de când ambasadorul Gitenstein a plecat din Ambasada noastră și eu am avut onoarea să conduc misiunea în această perioadă. Prioritățile noastre principale au fost problemele economice și de business, promovarea firmelor americane care lucrează în România, în climatul de afaceri de aici, politicile de securitate și politica internațională, desigur. Dar și statul de drept și întărirea instituțiilor din România, am susținut puternic, de asemenea, coabitarea între primul-ministru și președinte și nominalizarea noilor procurori-șefi.
Rep.: A trecut un an și de la declanșarea anul trecut în România, la început de iulie, a unei crize constituționale care a îngrijorat mult Statele Unite. Cum vi se pare actualul climat politic-constituțional din România? A redevenit România un partener sigur și de încredere pentru administrația SUA? Și ați spus mai devreme că ați susținut coabitarea între premier și președinte. În ce fel?
D.B.: În primul rând trebuie să subliniez că România a fost în toată această perioadă un aliat de încredere. Cooperarea pe care am avut-o în domeniul securității, în Afganistan și nu numai, cu scutul antirachetă, nu a avut de suferit deloc în timpul crizei constituționale. Am fost îngrijorați că regulile constituționale nu vor fi respectate, dar până la urmă ele au fost respectate și noi suntem foarte mulțumiți să vedem asta. Am avut o cooperare excelentă cu Președinția și Guvernul în ultimul an și, desigur, unul dintre lucrurile pe care le urmărim cu mare atenție este reforma constituțională. Cred că e foarte important ca, indiferent ce reforme sunt adoptate și schimbări sunt aduse Constituției, trebuie avute prioritar în vedere menținerea puterii instituțiilor, respectarea statului de drept și continuarea luptei anticorupție, în general o întărire a acestor lucruri.
Rep.: Și credeți că procesul de reformare a Constituției merge bine acum?
D.B.: Nu cred că pot caracteriza încă acest proces. Am văzut desigur unele declarații foarte bune privind angajamentul de a implica Comisia de la Veneția, de a respecta opinia acesteia. Nu cred că e cazul să comentez cu privire la vreuna dintre schimbările din Constituție, dar repet, cred că e important să fie o atenție cu privire la întărirea instituțiilor și lupta anticorupție.
Rep.: Constituția SUA a fost amendată de mai multe ori și poate ați fost martor la unele dintre aceste și cunoașteți mai mult despre acest proces. Cum credeți că funcționează acum dezbaterea în România?
D.B.: Constituția noastră este printre cele mai vechi din lume și motivul pentru care a rezistat atât de mult este că a fost concepută cu un mare grad de flexibilitate. Pe de altă parte, modificarea unei constituții nu e ceva ușor de făcut și cred că noi nu am avut așa de multe modificări într-o istorie de 200 de ani. În privința procesului de aici, e clar că este vorba de unul democratic și noi sperăm ca rezultatul să fie o Românie mai puternică, cu un angajament reînnoit față de valorile democrației.
Rep.: Fostul ambasador Gitenstein arăta în toamna anului trecut că MCV și Acordul cu FMI, UE și BM sunt principalele priorități ale României. Cum vedeți funcționarea justiției din România în acest moment, după numirea procurorilor-șefi acum două luni? Inspiră mai multă încredere investitorilor americani?
D.B.: M-am întâlnit deja cu toți procurorii-șefi care sunt în funcție acum. Sunt impresionat de profesionismul acestora și am speranțe mari că vor avea rezultate. Două luni e un timp prea scurt, dar cred că am văzut deja o activitate foarte bună a acestora și sperăm că va continua. Statul de drept este o componentă vitală din pachetul pe care o țară îl oferă investitorilor americani. Este o teorie despre lașitatea capitaliștilor, acești oameni se duc acolo unde știu că investițiile lor vor fi în siguranță. Și un stat de drept puternic e un astfel de element de siguranță. Dacă cineva merge în instanță, e foarte important să știe că proprietatea lui e protejată.
Rep.: Cum vede Ambasada SUA faptul că România are încă unele restanțe în îndeplinirea cerințelor din raportul MCV al Comisiei Europene prezentat pe 30 ianuarie, mă refer la prezența în Guvern a unui ministru cu dosar penal și neadoptarea încă de către Parlament a unui statut al aleșilor care să îndeplinească toate garanțiile privind principiul egalității în fața justiției?
D.B.: Noi sperăm că România va îndeplini cerințele UE din raportul MCV. Noi credem că e important ca nimeni să nu fie mai presus de lege, iar aleșilor în funcții publice să le fie aplicate cele mai înalte standarde privind integritatea personală.
Rep.: Și unele obiective ale Acordului semnat în 2011 cu FMI nu au fost atinse. Sunt investitorii americani îngrijorați de acest lucru? Credeți că România ar avea nevoie de un nou acord cu FMI și ce obiective ar trebui să urmărească acesta?
D.B.: Pentru toți investitorii, incluzându-i și pe cei americani, stabilitatea și predictibilitatea sunt vitale. Acordurile cu FMI sunt importante pentru realizarea nivelului de stabilitate și predictibilitate pe care le caută investitorii. Și de aceea credem că un nou acord ar trebui probabil încheiat.
Rep.: Ambasadorul Gitenstein a avut mai multe intervenții în mandatul său cu privire la situația contractului Bechtel. Cum consideră Ambasada SUA înțelegerea la care s-a ajuns recent între Guvernul român și compania americană?
D.B.: Da, așa cum știți, a fost încheiat un acord și cred că noi nu avem ce să mai comentăm în această privință.
Rep.: Dar la nivel general, care este opinia companiilor americane despre mediul de afaceri din România? S-a schimbat în mai bine față de anul trecut sau în rău?
D.B.: Cele mai multe companii americane au o experiență pozitivă în România. Vin aici și reușesc să scoată profit. Găsesc aici o forță de muncă foarte bună, avantaje geografice, dar în același timp auzim în mod constant de la firmele americane despre îngrijorările lor privind predictibilitatea, transparența, stabilitatea. Au nevoie să știe cât mai bine la ce să se aștepte. Și cred că încrederea investitorilor deja prezenți și a celor care ar putea veni ar putea fi sporită de un angajament foarte clar pentru continuarea reformelor, pentru lupta anticorupție, pentru a face economia cât mai predictibilă posibil. Trebuie să vedem că atunci când o promisiune este făcută unui investitor, aceasta este și respectată și încercăm să ne asigurăm că România este cât mai predictibilă și transparentă posibil.
Rep.: Ați menționat o nouă investiție la Iași. Ne puteți da mai multe detalii?
D.B.: Tocmai am fost la Iași. Delphi Diesel este acolo cu o investiție foarte mare, au angajat 3.000 de oameni, este cel mai mare angajator privat din județ și fac o treabă impresionantă. Nu e vorba numai de cea mai bună fabrică în domeniu din România, ci și una dintre cele mai bune din lume. Și ei sunt foarte mulțumiți de forța de muncă angajată și de sprijinul autorităților locale. Este o mare poveste de succes care dacă va fi repetată și în alte locuri din țară va arăta care sunt avantajele oferite de România, dar și ceea ce pot aduce companiile americane. Adică tehnologie și capacitate organizațională de succes.
Rep.: Cum considerați evoluția la nivelul Guvernului român privind explorarea și exploatarea gazelor de șist? Care este percepția firmelor americane interesate despre derularea dezbaterii din România pe acest subiect?
D.B.: Este foarte important pentru România, ca și pentru alte țări, inclusiv SUA, să aibă o dezbatere privind opțiunile energetice pentru viitor. Și e important de văzut care sunt resursele, tehnologiile disponibile, iar asta trebuie să includă și gazele de șist, ce oportunități oferă, care ar fi provocările, dar și subiecte ca eficiența energetică, resursele regenerabile, diversificarea importurilor. Cred că putem vedea clar că sunt oportunități bune pentru România privind folosirea gazelor de șist.
Rep.: Autoritățile române au promovat de mai bine de un deceniu proiectul gazoductului Nabucco ca fiind unul strategic în plan național și regional. Ce fel de semnal dă pentru profilul internațional și de business al României decizia luată săptămâna trecută în Azerbaidjan?
D.B.: SUA au fost foarte explicite privind neutralitatea lor în competiția dintre proiectele TAP și Nabucco Vest. Prioritatea noastră și cred că și a partenerilor din UE a fost de a găsi diverse surse alternative de resurse energetice pentru ca România și alte țări europene să aibă cât mai multe posibilități privind aprovizionarea. Ne dorim diversificarea aprovizionării cu resurse energetice. Iar TAP și Nabucco Vest au oferit ambele soluții de a aduce gazul azer în Vestul Europei. Cred că e important ca această decizie să nu fie interpretată ca o declarație privind România. Părerea mea e că a fost o decizie bazată pe argumente comerciale, pur și simplu au analizat costurile și piețele oferite de fiecare proiect și au ales în acest mod. Iar SUA nu au avut niciun rol în această decizie. Dar în mod clar înseamnă și că România va trebui să își reanalizeze politicile energetice, cum vă veți asigura consumul de energie pe viitor, iar asta presupune să priviți în mai multe direcții, indiferent dacă e vorba de gazele de pe fundul mării, de gazele de șist, o mai mare atenție asupra eficienței energetice sau folosirea resurselor regenerabile. Cred că pentru mai multe țări, probabil și România, soluția este un pachet combinat din toate aceste opțiuni. Iar România este într-o poziție de invidiat pentru că are mai multe opțiuni la îndemână.
Rep.: Iar companiile americane interesate de gazele de șist și gazele din Marea Neagră cum au privit această decizie referitoare la Nabucco?
D.B.: Suntem foarte mândri de tehnologia pe care o oferă companiile americane pentru exploatarea gazelor de șist sau cele offshore, dar și în privința eficientizării energetice suntem printre liderii mondiali. Nu am avut ocazia să discut cu oficiali ai acestor companii despre decizia privind Nabucco. Dar România are mai multe opțiuni și eu cred că firmele americane sunt parte a soluției combinate pentru a asigura viitorul energetic al acestei țări.
Rep.: Scutul antirachetă este un element foarte important al parteneriatului strategic între cele două țări. Autoritățile române și-au dorit la începutul anului prezența unui oficial american de nivel înalt la inaugurarea lucrărilor pe șantierul de la Deveselu. Este posibilă o astfel de vizită în a doua parte a acestui an?
D.B.: Aveți dreptate când spuneți că scutul antirachetă este o parte importantă a parteneriatului nostru strategic și o parte a programului nostru de a proteja Europa de atacuri cu rachete balistice. Și sperăm că vom avea o reprezentare oficială adecvată la ceremonia de inaugurare de la Deveselu, deși nu putem spune cine va fi.
Rep.: Și credeți că secretarul de stat, domnul John Kerry, este interesat de România în acest moment?
D.B.: Cu siguranță că este interesat de toți partenerii noștri strategici. Dar, sigur, urmăriți și știrile și știți că are o mulțime de subiecte pe agendă și nu pot aprecia când va veni aici. Dar este clar interesat de România, așa cum este de toți partenerii noștri.
Rep.: Știm că de obicei persoana noului ambasador al SUA în România se anunță de la Washington, dar în caz că îi cunoașteți numele, ne puteți spune măcar care este profilul acestuia? Este politician, diplomat, are origini românești ca fostul ambasador Gitenstein?
D.B.: Chiar nu știu cine va fi noul ambasador. În mod sigur Casa Albă va face acest anunț și mă aștept ca în câteva săptămâni să apară acest nume pe care, repet, nu îl cunosc. Este un proces de câteva luni de la nominalizarea unui ambasador până la venirea la post. Și eu îmi doresc să avem cât mai repede un nou ambasador aici, în București.
Rep.: Cum vedeți șansele unui român de a primi postul de secretar general al NATO? În ce condiții ar fi SUA dispuse să susțină o astfel de candidatură?
D.B.: În acest moment, suntem bucuroși că a fost prelungit mandatul domnului Rasmussen cu un an. E prea devreme să vorbim despre un candidat anume sau despre naționalitatea acestuia. Bineînțeles, noi vom analiza toți candidații competenți care vor fi și vom decide.
Rep.: Care sunt ultimele date privind rata de refuz a aplicărilor cetățenilor români pentru programul Visa Waiver? S-a înregistrat o evoluție pozitivă în ultimul an? Care este stadiul legislației privind modificarea criteriilor de acces la Visa Waiver? Când vedeți posibilă includerea României în program?
D.B.: E o întrebare importantă, cu mai multe părți și dați-mi voie să o iau cu începutul. Am văzut o evoluție pozitivă în privința ratei de refuzuri la cererile de viză din România. Cred că a fost de 22% anul trecut și a coborât la 17%. Nu pot spune că va fi o nouă reducere cu 5%, dar e clar că România e pe direcția cea bună privind rata de refuz. Am văzut o scădere constantă a acesteia în ultimii ani și asta cred că reflectă maturitatea României după aderarea la UE și îmbunătățirea situației economice de aici. Cât privește legislația care schimbă criteriile de acces în Visa Waiver, aceasta este în Congres. Nu pot comenta prea mult despre procesul legislativ, dar vă pot spune că în cadrul acestei reforme privind sistemul de imigrație vor fi schimbări pe care Administrația le susține și vor permite un acces mai facil pentru România în Visa Waiver.
Rep.: Dar când credeți că va fi posibil acest lucru, pentru că unii oficiali români consideră că în acest moment e nedrept să fie ținuți la ușă pentru vize oamenii dintr-o țară partener strategic?
D.B.: Înțeleg că poate e o frustrare în rândul românilor și oficialilor de aici, dar e important de amintit că nu vorbim de un mod de a judeca o țară, nu e o ofertă pe care o facem partenerilor cei mai buni. Legislația are cerințe foarte precise care trebuie îndeplinite și în privința unora dintre acestea, cum ar fi combaterea terorismului și cooperarea pe probleme de securitate, România a făcut progrese importante, dar ceea ce e necesar acum este reducerea acestei rate de refuz și modificarea legislației pentru a face criteriile ceva mai accesibile.
Rep.: Fostul ambasador Gitenstein s-a implicat mult în unele proiecte destinate societății civile din România, tinerilor care vor să schimbe prin diverse inițiative lucrurile în bine în această țară. În ultimele luni au continuat aceste proiecte?
D.B.: Ambasadorul Gitenstein era fascinat de această combinație a capabilităților tehnologice și dorința tinerilor pentru continuarea reformelor. El căuta modalități pentru a susține acest lucru și era foarte entuziasmat de setul de proiecte „Restart Romania” pe care Ambasada le-a sprijinit cu ajutorul unui ONG american numit TechSoup. S-au făcut mai multe proiecte interesante bazate pe Internet sau telefonie pentru combaterea corupției, a tăierilor ilegale de copaci. Multe dintre aceste proiecte continuă foarte bine și noi încă le susținem.
Rep.: Inclusiv financiar?
D.B.: Am asigurat și suport financiar uneori, dar nu numai noi. Am căutat susținere și la alte ambasade străine sau organizații.
Rep.: Ați mai fost aici în România pentru un mandat de doi ani, și acum zece ani. Ce locuri ați vizitat și v-au plăcut în țara noastră? Ce părere aveți despre România din afara Bucureștiului, dar și despre Capitală? Cum vi se par românii?
D.B.: Sunt mai multe întrebări. Da, am avut onoarea să mai lucrez aici încă o dată în 2000 până în 2001. Iar acum sunt aici din august 2011. Ca adjunct al șefului de misiune e greu să ieși din București, trebuie să te străduiești să faci asta, pentru că de obicei e treaba ambasadorului. Și în afara acestui oraș minunat mai sunt atât de multe de văzut aici, în România, iar acum încerc să fiu cât mai activ și să ies să vizitez cât mai multe locuri din țară. Am fost de mai multe ori pe Valea Prahovei, unde i-am dus pe copii să schieze. Am văzut orașe vechi ca Brașov, Sibiu, Sighișoara, care mi-au plăcut foarte mult. Cred că americanilor le place să vadă orașe vechi, pentru că noi nu avem prea mult așa ceva, dar recent am fost și la Ploiești pentru a deschide o nouă mare investiție acolo, fabrica Lufkin, dar am fost săptămâna trecută trei zile la Iași pentru a lucra la o altă nouă mare investiție americană. Și am avut ocazia să văd ce treabă minunată s-a reușit cu restaurarea orașului Iași, care acum e minunat. Am vizitat Timișoara de mai multe ori când lucram la Belgrad, pe atunci era foarte convenabil să merg acolo. Nu am mai fost recent, dar probabil asta trebuie să fac acum, să ies din București pentru a vedea mai mult zonele de nord și nord-est.
Rep.: Și despre București ce părere aveți?
D.B.: Da, cred că faptul că am mai lucrat aici mi-a oferit avantajul de a observa schimbările. Cred că românii care trăiesc aici se concentrează mai mult asupra provocărilor și frustrărilor vieții într-un mare oraș, dar eu am avut ocazia să văd cât de mult s-a schimbat în ultimii zece ani. Este aproape de nerecunoscut. Știu că poate sunt mai ușor de văzut lucrurile care deranjează sau îi frustrează pe unii, dar eu observ schimbările extraordinare. Bucureștiul era un oraș mai liniștit, în care era ușor de trăit în 2000-2001, dar acum este mult mai modern și avansat. Uitați-vă la cum arată parcurile acum, la îmbunătățirea infrastructurii rutiere, centrele comerciale, locurile de distracție, ceea ce s-a făcut în Centrul Vechi. Sunt schimbări foarte mari și sper ca românii să nu uite să le remarce. Cred că e important să vezi și ce ar mai fi de făcut, dar dacă ne uităm la ce s-a realizat în ultimii zece ani, chiar e impresionant.
Rep.: Iar cu românii? Aveți ceva experiențe plăcute cu ei? V-au și deranjat cumva?
D.B.: Cred că românii sunt prea critici cu ei înșiși. Noi ne simțim foarte bine aici, aproape ca acasă, și cred că e o țară care, mai mult decât altele în care am lucrat eu, împărtășește ceea ce numim valorile americane, valorile occidentale. Eu mă simt foarte bine aici, serviciile sunt bune, oamenii sunt politicoși și prietenoși. Și firmele americane de aici ne spun lucruri foarte bune despre cei pe care îi angajează. E și unul dintre motivele pentru care firmele americane aleg să vină aici, pentru forța de muncă. E ușor să găsești oameni bine pregătiți, cu cunoștințe foarte bune de limba engleză. Cam toate firmele americane ne spun asta.
