Paradox

Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri



Deși au venit în număr mic la Bursă, tinerii tot nu și-au găsit, în majoritate, de lucru
Deși au venit în număr mic la Bursă, tinerii tot nu și-au găsit, în majoritate, de lucru

Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, organizată ieri în patru localități din județul Suceava, trebuia să însemne o șansă de angajare pentru numărul foarte mare de tineri fără serviciu. A surprins o prezență foarte redusă a acestora, inexplicabilă dacă ne uităm în statisticile privind șomajul. Chiar și așa, cei mai mulți dintre cei prezenți nu au găsit de lucru, tinerii vrând ceea ce angajatori nu le puteau oferi și viceversa.
Ieri dimineață, la ora 10.00, când a debutat Bursa din municipiul Suceava, la intrarea în holul mare al Casei de Cultură abia se adunaseră câteva zeci de tineri. Asta în condițiile în care, la toate bursele precedente, intrarea participanților se făcea în serii, oamenii bulucindu-se cu sutele la intrare, iar acum, în 2010, numărul șomerilor este cu mult peste cel din anii precedenți.
„Noi ne-am străduit să asigurăm tinerilor o ofertă cât mai variată, să răspundem cerințelor acestora. Am făcut o campanie de promovare poate puțin agresivă, asta pentru a-i determina pe tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă să vină la Bursă, să încerce să-și găsească un loc de muncă, iar intrarea în șomaj să fie ultima lor variantă. Avem 2.000 de dosare cu tineri proaspăt absolvenți care cer indemnizație de șomaj, însă aici, la Bursă, nu prea îi vedem”, declara, după debutul acțiunii, Aurelia Focșa, directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Suceava, amintind și de subvențiile oferite de stat celor care angajează tineri, dar și acestora.
Ea a explicat că în acest an au fost disponibile câteva zeci de posturi pentru absolvenți de studii superioare, 35 numai în municipiul Suceava, anul trecut, la aceeași bursă a absolvenților, fiind doar un loc pentru șomeri cu studii superioare.
Angajatorii, foarte nemulțumiți de tinerii prezenți la Bursă
Deși au venit în număr mic la Bursă, tinerii tot nu și-au găsit, în majoritate, de lucru. Ei erau nemulțumiți de ofertă, în timp ce angajatorii se plângeau de lipsa unei forțe de muncă serioase.
Stela Simioniuc, reprezentantă a unei societăți care are disponibile posturi de frizer, cosmetician și croitor, a fost dură cu participanții la Bursă.
„Tinerii de azi nu prea sunt interesați de locuri de muncă, preferă să ia șomajul și să nu facă nimic. Nu au pregătire, dar nici nu vor să facă un curs de specializare. În mare majoritate, calificarea lor lasă foarte mult de dorit. Am selectat cinci persoane, însă nu cred că sunt de perspectivă”, ne-a spus aceasta. Ea a admis că un angajat începător la societatea ei trebuie să se mulțumească cu salariul minim pe economie.
La fel de nemulțumit era și reprezentantul unei societăți care este în căutarea a cinci tâmplari universali.
„Au fost doar tineri absolvenți de școală profesională care s-au arătat interesați de posturi și vor fi chemați la un interviu. Noi aveam impresia că venind aici vom găsi interes, dar nu e cazul”, a spus Corneliu Pădurar, reprezentantul firmei.
Post de stomatolog fără succes, cele de economist și inginer, la mare căutare
Un angajator venit la bursă avea o ofertă mai rar întâlnită la astfel de evenimente. Avea nevoie de un medic stomatolog și de un tehnician dentar. La masa acestuia se oprise doar o absolventă de kinetoterapie, în rest absolut nimeni.
Angajatorul care părea printre puținii mulțumiți de Bursa din Suceava avea disponibile două posturi de economist, unul de asistent manager și unul de inginer construcții. Pentru aceste meserii care necesită studii superioare se înscriseseră în jur de 50 de posibili viitori angajați.
Dintre tinerii cu care am discutat la Bursa de ieri, nici unul nu s-a declarat mulțumit de ce a găsit.
„Am luat niște numere de telefon, niște adrese de email, dar concret nu am găsit nimic”, ne-a spus Mihai Tudosă, un tânăr care, după ce a terminat liceul, a făcut un curs de ospătar și căuta acum un post în acest domeniu pentru care să fie plătit cu minimum 1.000 de lei.
„Caut de muncă în orice domeniu și mă mulțumesc și cu un salariu de șapte milioane de lei vechi. Însă după cum văd, am slabe șanse să găsesc ceva”, ne-a mai spus un alt tânăr aflat în căutarea unui loc de muncă.
De ce nu a avut succes Bursa, în plin șomaj în masă
În aceste condiții apare întrebarea ce nu a funcționat la această Bursă. Au fost totuși aproape 200 de locuri de muncă disponibile numai în Suceava, iar gama a fost cât de cât variată, e drept, departe a acoperi toate domeniile.
Specialiștii de pe piața muncii au însă explicații. Există un mare decalaj între nevoia de forță de muncă din județ și specializările tinerilor proaspăt ieșiți de pe băncile școlii. Altfel spus, școlile, și mai ales universitățile, pregătesc viitori șomeri, în domenii de care nu mai este nevoie. Tinerii au pretenții financiare mai mari decât generațiile mature, unele justificate și altele nu, iar pentru mulți agenți economici salariul minim pe economie este considerat suficient la angajarea unui tânăr.
„Mai bine stau în șomaj, dacă tot am dreptul să îl iau, decât să lucrez pe 5 milioane”, acesta este raționamentul multora dintre tineri.
Rezultatele bursei: 355 de persoane selectate, 23 angajate pe loc
Din datele centralizate de AJOFM Suceava la finele Bursei (desfășurată la Suceava, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni) rezultă că la aceasta au participat un total de 81 de angajatori, care au oferit 430 de locuri de muncă. La Bursă au fost înregistrați 1.167 de participanți, 427 în Suceava, 356 în Fălticeni, 197 în Rădăuți și 187 în Câmpulung. 355 dintre aceștia au fost selectați în vederea încadrării, urmând a da interviuri în perioada următoare, iar 23 au fost angajați pe loc.
Au fost angajați pe loc, ieri, un economist, patru agenți comerciali, doi lucrători comerciali, un mecanic auto, doi ospătari, doi ajutor ospătari și un șofer. Alături de absolvenții cu aceste calificări care s-au încadrat, au mai fost și zece tineri care au ocupat locuri de muncă necalificate.
Se poate observa că la un total de 430 de locuri disponibile au fost selectați doar 355 de posibili angajați, asta în condițiile în care de obicei numărul celor selectați pentru interviuri era de două-trei ori mai mare decât oferta, tocmai pentru ca angajatorii să aibă de unde alege persoanele potrivite.



Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Paradox: Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, ignorată într-un județ plin de tineri șomeri
Deși au venit în număr mic la Bursă, tinerii tot nu și-au găsit, în majoritate, de lucru
Deși au venit în număr mic la Bursă, tinerii tot nu și-au găsit, în majoritate, de lucru


Recomandări

Porți deschise la EGGER, care a realizat noi investiții, de 25 de milioane de euro, inclusiv într-un produs inovator

Porți deschise la EGGER, care a realizat noi investiții, de 25 de milioane de euro, inclusiv într-un produs inovator
Porți deschise la EGGER, care a realizat noi investiții, de 25 de milioane de euro, inclusiv într-un produs inovator

„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”

„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”
„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”

Deputatul Ioan Balan crede că economia românească trebuie capitalizată pe fondul deficitului de forță de muncă

Deputatul Ioan Balan crede că economia românească trebuie capitalizată pe fondul deficitului de forță de muncă
Deputatul Ioan Balan crede că economia românească trebuie capitalizată pe fondul deficitului de forță de muncă