„Bunicii” politicii sucevene

– Gheorghe Acatrinei, Dimitrie Curea, Petru Bejinariu sau Petru Fasolă sunt doar câțiva dintre politicienii care, deși au trecut de vârsta de 70 de ani, continuă să fie prezenți în viața publică
– Decanul de vârstă al politicii sucevene este liderul PRM Suceava, care la aproape 79 de ani continuă să se mențină la conducerea acestei organizații
– Mai mult, unii dintre acești seniori sunt deciși să nu iasă prea repede din viața politică, anunțând că intenționează să candideze și la alegerile viitoare, din anul 2008
– Unul dintre aceștia este liberalul Dimitrie Curea, care la 73 de ani a declarat că intenționează să candideze pentru un mandat de deputat
La vârsta la care ar trebui să aibă grijă de nepoți, mai mulți bunici din județul Suceava se „încăpățânează” să rămână în politică și să activeze fie în administrația locală, fie în cea județeană. Gheorghe Acatrinei, Petru Bejinariu, Dimitrie Curea, sau Petru Fasolă sunt doar câțiva dintre cei care, deși se află la vârsta a treia, nu renunță la prezența în viața politică sau în administrație, și susțin că experiența lor este încă necesară pentru localitățile în care își duc traiul. Trecuți de 70 de ani, „bunicii” politicii din județul Suceava nu par a avea intenții de a ieși din viața publică, ba mai mult, unii dintre ei au importante planuri de viitor, ca și cum s-ar afla încă la prima tinerețe. Se declară apți să-și continue munca în administrație, și chiar susțin că sunt mai cinstiți și mai drepți decât mulți dintre colegii lor mai tineri. Unii au făcut politică și înainte de 1989, însă cea mai mare parte a lor sunt cei care după căderea regimului comunist au fost printre primii care au ocupat funcții de conducere în administrațiile locale. Iar acest lucru le-a intrat în sânge, și nu renunță destul de ușor la „plăcerea” de a fi printre cei care conduc destinele comunităților locale pe care le reprezintă.
– La 73 de ani, Dimitrie Curea aspiră la un mandat de deputat
Dimitrie Curea este consilier județean PNL, iar faptul că are 73 de ani nu pare să-l deranjeze și să-l facă să se considere mai prejos decât colegii lui din deliberativul județean. Țăran din Marginea, Curea a intrat în politică imediat după Revoluția din anul 1989, și cum tatăl său a fost liberal convins, opțiunea sa a fost clară. Puțini sunt cei care știu că mărgineanul este membru fondator al PNL, fiind printre cei care la începutul anilor ’90 au reînființat această formațiune politică. „Imediat după revoluție și după mineriade am mers la București, la domnul Radu Câmpeanu, și m-am înscris în PNL. Nu puteam să merg în altă parte pentru că și tatăl meu a fost liberal”, își amintește Dimitrie Curea momentul intrării sale în politică. Și chiar dacă nu a fost printre cei care au ieșit în prim plan, Curea a rămas un liberal convins, declarând că încă mai speră că politica românească va fi curățată de minciună. „Politica merge mână în mână cu minciuna. Dar la mine nu se întâmplă acest lucru”, spune consilierul județean din Marginea. Prima funcție a obținut-o imediat după revoluție, când în perioada 1990-1992 a fost consilier local în Marginea. După o pauză de patru ani, Curea a revenit, în anul 1996, în deliberativul local din Marginea, unde a avut un nou mandat de consilier. După cum spune, activitatea sa în Consiliul Local Marginea ar fi putut continua și în perioada 2000-2004, dar deși a obținut voturile necesare, a decis să renunțe la funcția de consilier pe motiv că „era o mare minciună în acea vreme”. Cu toate acestea, pe fondul simpatiei de care s-a bucurat Alianța D.A. (PNL-PD) în anul 2004, Dimitrie Curea a fost ales din nou, din partea PNL, în CL Marginea, candidând în același timp și pentru Consiliul Județean Suceava. Norocul i-a surâs în cele din urmă, când, după retragerea a mai mulți consilieri județeni liberali, Dimitrie Curea a lăsat administrația locală pentru a se alătura celor din deliberativul județean. Decan de vârstă în CJ Suceava, Curea este fără doar și poate o pată de culoare în deliberativul județean, în special prin modul său calm, bătrânesc, de a semnala anumite probleme. Fără a avea inițiative de proiecte de hotărâri de CJ deosebite, Dimitrie Curea consideră că prezența lui în administrația județeană este mai mult decât binevenită. „Nu e vorba dacă sunt mulțumit sau nu de activitatea mea în Consiliu. Eu sunt acolo să le zic vorbele pe care trebuie să le spun. Nu fac alte porcării. Astea la mine nu o să găsiți. Vreau să nu mai fie minciună, și de aceea cer să se verifice mai bine cum se cheltuiesc banii în județ. Noi dăm banii, dar cred că ei trebuie să fie urmăriți să nu ajungă la alții, și pe alte mâini”, spune Curea. Pentru acesta vârsta pe care o are nu pare să fie nici pe departe un impediment, ba mai mult, aspirațiile sale politice sunt dintre cele mai înalte. Dimitrie Curea ne-a spus că în situația în care se va introduce votul uninominal, va candida pentru o funcție de deputat. „Și în Camera Deputaților trebuie unul ca mini, drept și cinstit în fața poporului și în fața lui Dumnezeu. Și cred că mai găsim vreo doi-trei la fel și vom putea să facem ceva pentru poporul ista”, a mai spus Dimitrie Curea.
– Unchiul deputatului Eugen Bejinariu – consilier local și șef de cabinet parlamentar
La aproape 75 de ani, Pentru Bejinariu este cel care se ocupă și are în grijă cabinetul parlamentar al nepotului său, deputatul PSD de Suceava, Eugen Bejinariu. Aflat la al doilea mandat de consilier local în Rădăuți, Petru Bejinariu consideră că și la vârsta pe care o are îi poate ajuta pe locuitorii acestui municipiu. Același lucru consideră că l-a făcut și în timpul mandatului său de deputat PDSR, în perioada 1996-2000. „De la revoluție încoace am fost social democrat, iar înainte comunist, pentru că așa au fost vremurile. Am fost director de școală timp de 25 de ani, după care am intrat și în politică”, spune Bejinariu. Își reamintește că în timpul mandatului său de deputat a avut exact 483 de intervenții în Parlament, legate de problemele cu care se confruntau sucevenii, fiind mândru că nu se numără printre cei care „timp de patru ani au stat în bancă”. Acum, când Parlamentul i-a rămas doar o amintire, atenția lui Petru Bejinariu este îndreptată spre dezvoltarea municipiului Rădăuți, dar și spre gestionarea pe plan local a activității nepotului său, deputatul Bejinariu. „Când mi-a cerut sfatul, i l-am acordat, de fiecare dată. Și sunt mulțumit pentru că nici el nu tace în Parlament. Și un om în opoziție, cum este el, are mai multe posibilități să atragă atenția asupra problemelor cu care se confruntă oamenii”, a declarat Petru Bejinariu. Și cu toate că unii ar putea să susțină că la vârsta pe ca o are nu ar putea avea randamentul necesar în activitatea sa în Consiliu Local, Petru Bejinariu pare a fi extrem de implicat în administrație. Una dintre cele mai mari păreri de rău ale sale este lipsa specialiștilor din Rădăuți în promovarea și atragerea de fonduri europene. Este pus la curent cu toate aspectele legate de problematica fondurilor europene, vrea să promoveze astfel de proiecte, dar recunoaște că pentru aceasta are nevoie în jurul său de câți mai mulți tineri specialiști în acest domeniu. „Ceea ce îmi doresc este ca municipiul Rădăuți să-și păstreze acea personalitate proprie, dată de arhitectura existentă de pe vremea austriecilor. E nevoie de refacerea ei și asta se poate face doar cu fonduri europene. Și ne trebuie cât mai mulți tineri care să fie capabili”, a spus Bejinariu. Cu toate că susține că experiența celor în vârstă este necesară, el consideră că mult mai importantă este prezența tinerilor în viața politică și în administrație. „Eu, ca și profesor, i-am învățat când a fost vremea. Acum m-am retras în liniște și văd că sunt mulți tineri care vorbesc extrem de bine și sunt foarte buni în ceea ce fac. Iar pentru cei care vor să intre în politică, vreau să le spun că trebuie să vorbească totdeauna cu argumente, și nu doar să facă zgomot”, ne-a declarat Petru Bejinariu, care a adăugat că va ieși din viața publică atunci când singur va realiza că nu mai poate da randament. „Cine se menține în activitatea politică fără randament înseamnă că are o capacitate de autoevaluare extrem de proastă”, este sfatul lui Bejinariu pentru politicieni.
– În vârstă de 71 de ani, rădăuțeanul Petru Fasolă este dispus să mai candideze pentru o funcție de consilier local
Deși are 71 de ani, Petru Fasolă este dispus să mai accepte o nouă candidatură pentru un fotoliu de consilier local al municipiului Rădăuți, funcție pe care o ocupă în momentul de față. Fasolă este unul dintre „veteranii” administrației județului Suceava, având funcții de conducere atât înainte de 1989, cât și după acest an. Mâna și-a format-o în orașul Siret, unde a ocupat funcția de primar în perioada 1981-1990. După o perioadă de doi ani, cât a stat departe de administrație, Petru Fasolă a fost reales la conducerea primăriei din Siret, oraș pe care l-a condus și între anii 1992-1996. Și pentru că s-a obișnuit cu funcțiile de conducere, în anul 1996 Fasolă a schimbat orașul, s-a mutat în Rădăuți, a candidat și a fost ales viceprimar al acestui municipiu. A ocupat această funcție pentru o perioadă de patru ani, după care a candidat din partea Partidului Democrat și a rămas doar cu funcția de consilier local. „La un moment dat am spus că las politica pentru tineret, dar văd că nu se poate acest lucru. În 2002 am plecat de la PD și mi-am spus că nu o să mai candidez pentru o nouă funcție de consilier. Însă au venit cei de la PUR, actualul PC, și mi-au solicitat să particip la organizarea unei filiale în Rădăuți, și astfel se face că am candidat și pentru Consiliul Local”, a declarat Petru Fasolă. El consideră că bătrânețea nu reprezintă un dezavantaj pentru activitatea sa în deliberativul local din Rădăuți, ba mai mult, tinerii ar putea să învețe și politică și administrație de la persoanele ajunse la vârsta a treia. „Din păcate nu am văzut că tinerii sunt preocupați direct de politică. Sunt tineri cu inițiativă, și este bine ca aceștia să fie promovați. Dar sunt și mulți care nu se angajează la îndeplinirea unor sarcini pe linie de partid”, consideră Fasolă.
– La 74 de ani, pasiunea lui Mireuță Alexandru este „alergatul pentru rezolvarea problemelor orașului Solca”
Alexandru Mireuță are 74 de ani și este consilier local în orașul Solca. Deși susține că a ajuns în politică dintr-o greșeală, Mireuță declară acum că nu se mai poate lăsa de această activitate, sau de administrație. „Înainte de anul 1989 am lucrat pentru Ministerul Minelor, după care mi-am deschis o afacere proprie. Ulterior am lăsat și această afacere, însă după un timp am început să mă plictisesc. Și așa am ajuns să candidez, din partea PSD, pentru funcția de primar, pe care am ocupat-o între anii 1996-2000”, a spus Alexandru Mireuță. Deși susține că a ajuns primar din greșeală, el se declară mândru de ceea ce a reușit să realizeze pentru orașul Solca, amintind aici construcția sediilor pentru Poliție, Poșta Română, a Direcției de Finanțe, dar și înființarea unei unități militare de pompieri. După o pauză de patru ani în administrație, Mireuță a revenit ca și consilier local, de această dată din partea Partidului Conservator, și este decis să nu renunțe așa ușor la fotoliul său. „Din păcate, în Solca numărul tinerilor a scăzut în ultimii ani. Încerc să-i bag și pe ei pe filieră, dar mulți dintre ei nu sunt pentru administrație. Și vreau să candidez din nou, pentru că nu pot să am liniște și să stau fără să fac nimic. Așa sunt eu, toată viața am alergat și nu vreau să renunț acum. Iar pasiunea mea, și la această vârstă, este alergatul pentru rezolvarea problemelor orașului Solca”, a mai spus Alexandru Mireuță.
Seniorul politicii sucevene este președintele PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei
Fără doar și poate, seniorul și decanul de vârstă al politicii sucevene este liderul Organizației Județene PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei. Deși are aproape 79 de ani, Acatrinei se numără printre cei deciși să nu renunțe atât de ușor la politică, și mai ales la funcțiile de conducere în cadrul PRM. Și asta pentru că, în ciuda faptului că în ultimii ani au existat numeroase persoane care au încercat să i se împotrivească sau să-l schimbe de la conducerea PRM Suceava, cu relațiile pe care le are la conducerea centrală a acestei formațiuni politice, dar și prin oamenii săi loiali, Gheorghe Acatrinei reușește să-și mențină funcția. Ba mai mult, din câte se pare, Acatrinei este decis să candideze din nou pentru un loc în Parlamentul României, unde a mai fost în perioada 2000-2004, în funcția de senator.
Grupul septuagenarilor din politică se va îngroșa în anii următori
Numărul „bunicilor” care vor activa în politică sau administrație va crește simțitor în următorii ani, în condițiile în care mulți dintre cei care ocupă în momentul de față funcții de consilier local sau județean se apropie de vârsta de 70 de ani. Astfel se face că dacă se vor hotărî să candideze, mai mulți consilieri locali vor completa grupul septuagenarilor, printre aceștia numărându-se rădăuțenii Ioan Popescu – 68 d ani, Eugen Melnic – 64 d ani, câmpulungeanul Constantin Burduhos – 66 de ani, dar și fălticenenii Traian Ardeleanu – 68 de ani, Gheorghe Artene – 64 de ani, Mihai Fîntînaru – 63 de ani sau Dumitru Iftimie – 64 de ani, Vasile Moroșanu – 65 de ani, Vasile Sburlea – 63 de ani și Vasile Tomescu – 66 de ani.