Se consideră, în general, că starea de euforie generează încredere, însă, potrivit unui studiu științific, starea de bună dispoziție poate accentua tendința de a fi mai puțin încrezători față de cei din jur.
„Dispoziția unui om poate arăta în ce măsură respectivul se bazează pe indicii subtile – sau mai puțin subtile – atunci când evaluează o situație și stabilește dacă are sau nu încredere în cineva”, a explicat Robert Lount, profesor la Universitatea de stat din Ohio, autorul studiului. Lount a efectuat cinci experimente diferite, în urma cărora a descoperit că persoanele binedispuse au tendința de a se lăsa pradă unor indicii sau stereotipuri atunci când determină gradul de încredere pe care îl acordă unei alte persoane.
Dacă cineva este predispus la a avea încredere într-un necunoscut – fie pentru că face parte din aceeași categorie, fie pentru că pur și simplu pare a fi un om cinstit – atunci o stare de bună dispoziție accentuează această predispoziție. Însă, dacă predispoziția este inversă și respectiva persoană are tendința de a nu avea încredere în necunoscuți, buna dispoziție va genera o și mai mare neîncredere.
Pentru a-și ilustra teoria, Lount a dat un exemplu practic. Un agent de vânzări aflat în căutare de clienți noi consideră că reușește să le câștige acestora încrederea dacă este drăguț cu ei și le oferă fel de fel de avantaje. Un astfel de comportament poate eșua lamentabil însă, dacă respectivul client are și cel mai mic motiv de suspiciune. Toate cele cinci experimente au avut drept subiect grupuri de studenți, care au luat parte la diverse scenarii, în timpul cărora li s-au indus aleatoriu o stare de bună dispoziție și o stare „neutră”. De fiecare dată, li s-a dat ocazia de a-și manifesta încrederea sau neîncrederea față de un necunoscut. Rezultatele au fost uimitoare: comparativ cu cei aflați în stare neutră, participanții binedispuși au catalogat persoanele considerate „de încredere” și mai oneste, în timp ce persoanele care nu păreau a fi de încredere au fost catalogate și mai necinstite.
