Chiar dacă locuiești într-o zonă în care ai suficientă materie primă, ai un teren proprietate, totuși, nu poți porni o afacere în domeniul brânzeturilor, fără să ai mari bătăi de cap.
Cei mai mulți oameni care au reușit să demareze o afacere în acest domeniu au apelat și la alte surse de finanțare, decât propriul buzunar. Pentru a obține bani „străini”, întreprinzătorii s-au lovit de multă birocrație, au adunat câteva kilograme de documente, au bătut zeci de drumuri Suceava, Iași, București pentru a intra în posesia lor.
Bani nerambursabili Nici povestea brânzeturilor „de familie” (Morar) produse în comuna Bălăceana nu a fost lipsită de peripeții. Totul a început când Ion Morar, managerul S.C. Bălăceana Prod SRL, născut în comuna cu același nume, s-a gândit că în condițiile actuale, fără o fabrică performantă nu va reuși să reziste pe piața lactatelor.
Deși nu știa foarte multe lucruri despre Agenția Sapard România, care oferă fonduri nerambursabile, întreprinzătorul din Bălăceana și-a convocat familia (soția și cei doi copii) la o „masă rotundă” și au dezbătut împreună ore în șir, zile, săptămâni cum pot să facă rost de bani pentru a construi o fabrică nouă, care să devină, în timp, o afacere de familie. Au citit, s-au documentat și au făcut un studiu de fezabilitate.
Pentru că s-a născut la țară, în Bălăceana, într-o familie de gospodari, unde se creșteau animale și se lucra pământul „cu multă responsabilitate”, Ion Morar s-a hotărât că ar putea să scoată un venit bun din prelucrarea laptelui.
Problema se punea cu câți bani poate construi o fabrică care să aibă o activitate conformă cu normele UE de calitate, igienă și protecție a mediului. S-a dovedit că-i trebuie peste un milion de euro.
Extindere După ce a lucrat mai mulți ani la stat, în industria laptelui, și a învățat mai multe secrete ale acestei afaceri, Ion Morar și-a făcut în anul 1993 o firmă de cașcaval în Bălăceana. A început să cumpere lapte de la consătenii săi și să transforme laptele în cașcaval – Dalia.
A fost un început, pentru că, în câțiva ani, Ion Morar a crescut producția, a început să cumpere cantități mai mari de lapte și de la crescătorii de animale din zonele limitrofe comunei Bălăceana. Omul a realizat că nu are tehnologia necesară care să-i permită prelucrarea unei cantități mai mari de lapte și, apoi, fabricarea produselor lactate și brânzeturilor.
Deși adunase ceva bani (mai ales că beneficiase și de Programul Fermierul, de unde a obținut un credit cu dobândă foarte mică) pentru construirea unei fabrici cu o tehnologie nouă, după toate calculele familiei, a ajuns la concluzia că nu-i ajung fondurile.
Documentație foarte stufoasă O soluție pentru el, la acea vreme, anul 2005, ar fi fost niște fonduri nerambursabile.
„Sprijinit și de familie, am început și eu și copiii să ne interesăm cum se pot obține aceste fonduri. Am făcut un studiu de fezabilitate, care a ajuns pe biroul specialiștilor. Am realizat un proiect cu tot ce știam că se cere la dosar, unul foarte consistent, câteva kilograme de acte, pentru a putea obține banii necesari pentru ridicarea fabricii”, ne-a povestit Ion Morar.
Chiar dacă nu se aștepta să fie foarte ușor, nu credea că o să facă atâtea drumuri cu dosarul sub braț, cu tot felul de documente, care i se cereau mereu, pentru a obține 20 de miliarde de lei vechi.
„Au fost șase luni grele. Nervi, timp pierdut, nopți nedormite, gânduri, speranțe, dar, în final, ni s-a aprobat dosarul. După ce s-a aprobat, chiar nu au fost probleme. Când am solicitat prima tranșă, ne-au și venit banii. Totul este să nu te abați de la condițiile care ți se impun. Fabrica trebuie să țină cont de normele europene”, a completat întreprinzătorul.
Atenție la constructori! Dacă hârțogăraia i-a dat bătăi de cap, omul nu s-a gândit că necazurile vor continua. Și-a cumpărat o bucată de pământ în Bălăceana (locația, în opinia lui Morar, este foarte importantă, o fabrică de brânzeturi depinde de materia primă) circa 28 de ari, și s-a apucat de construcția fabricii.
Prima tranșă de bani i-a venit în luna mai, anul trecut, după ce pe 1 septembrie i-a fost aprobat dosarul Sapard. În același timp, i s-a impus și un termen limită până când trebuie să fie gata construcția – 31 mai – anul acesta.
Cele mai mari bătăi de cap i le-a dat firma de construcții care a contractat lucrarea. Nu toți muncitorii erau profesioniști, calificați, nu lucrau într-un ritm cerut de întreprinzător. Nu erau de cuvânt și, de multe ori, trebuiau să refacă o etapă a lucrării. Morar a reușit să depășească această problemă și, acum se află pe ultima sută de metri. Este în grafic. La sfârșitul lui martie, începutul lui aprilie, întreprinzătorul vrea să dea drumul la fabrică.
Tehnologie de ultimă generație Cu tehnologie nouă, achiziționată atât din România, cât și din Italia, Ion Morar vrea să-și extindă produsele finite, în urma prelucrării laptelui (cașcaval, telemea, brânză topită, Sana, iaurt, etc). Capacitatea maximă de prelucrare a laptelui în noua fabrică va fi de 5.000 de litri de lapte, în opt ore. Asta înseamnă că și personalul va fi suplimentat.
„Vom face noi angajări. De fapt, vom dubla personalul, oferind alte zece locuri de muncă. La tehnologia foarte modernă pe care o avem, credem că ne vom descurca cu 20 de muncitori, pe care-i vom specializa la locul de muncă”, ne-a explicat Morar.
Cu banii de la Sapard, întreprinzătorul a cumpărat utilaje absolut necesare procesării laptelui: utilaje de recepție a laptelui, omogenizatoare, separatoare, instalație de pasteurizare a laptelui, mașină de îmbuteliat. Pe viitor, Morar ar vrea să-și cumpere o instalație de produs pet-uri pentru ambalarea produselor lactate și un utilaj de îmbuteliat apă plată.
„Bun, bun, pentru copii și oameni mari” Sloganul S.C. Bălăceana Prod SRL, care se va regăsi pe toate produsele lactate și brânzeturile pe care le va scoate, în curând, pe piață, este: „Bun, bun, pentru copii și oameni mari”.
Valoarea totală a investiției de la fabrica Bălăceana este de peste 1,4 milioane de euro, din care 20 de miliarde de lei vechi provin de la Agenția Sapard, restul fiind aport propriu al investitorului.
Dacă până acum piața de desfacere a cașcavalului făcut la Bălăceana era destul de redusă (creată pe relații, la magazinele din jurul Sucevei) de acum, cu o gamă mult diversificată de produse, S.C. Bălăceana va „ataca” și supermaketurile din Moldova.
„Noi vom ieși pe piață cu produse de calitate (avem unul dintre cei mai buni tehnologi în industria laptelui din Suceava), la prețuri rezonabile și cu o gamă cât mai largă de produse. Brânzeturile (telemea, brânză topită, cremă de brânză) reprezintă o nișă pe care se poate merge la sigur.
Deocamdată, nu putem să venim pe piață cu produse sută la sută ecologice, pentru că asta ar însemna să avem propria fermă. Laptele va fi luat atât de la persoane fizice (75 % dintre crescătorii de animale din Bălăceana ne furnizează nouă laptele), dar vom avea contracte și cu noile ferme de vaci care s-au înființat în județ. Baza de colectare a laptelui va crește semnificativ. Din 2009, va trebui să achiziționăm lapte doar de la centre autorizate de DSV”, ne-a mai explicat Morar.
Cu toate poticnelile și cu toate greutățile pe care le-a întâmpinat în ultimii doi, trei ani pentru obținerea miliardelor de la Sapard, Morar se declară mulțumit de afacere.
Investiție
Brânzeturi „de familie”, la Bălăceana
