Cei cu bani și mașini de lux, cumpărători de cărți la metru și de „antichități” din magazinele de suveniruri au oportunitatea de a trece, cu investiții minime, la un nivel superior, cel al „colecționarilor de artă”. Livingul unei vile nou construite în unul dintre cartierele rezidențiale ale orașului poate fi îmbogățit cu copii de tablouri sau sculpturi ale unor artiști celebri sau cu icoane învechite artificial, care să ia ochii oaspeților. Salariile extrem de mici, de 10-15 milioane de lei vechi și condițiile grele în care muncesc restauratorii pot face să se întâlnească cererea cu oferta, în universul falsurilor de artă.
Cel mai vechi restaurator de metale din Suceava, în vârstă de aproape 70 de ani, Mihail Jelesneac, ne povestește tehnica restaurării și cataloghează piața falsurilor de artă ca fiind „pentru ignoranți și maneliști”, deoarece un ochi avizat detectează copia.
Printre cele mai valoroase piese restaurate la Suceava sunt textilele arheologice, documente, bijuterii, monedă, manuscrise și ceramica de tezaur. Mihai Jelesneac a primit cândva la lucru, de la Rădăuți, un pumnal dăruit de Napoleon valetului său. Lama era distrusă, dar s-a păstrat inscripția de danie, mânerul cu blazon și monogramă și teaca de piele. Lama originală a ajuns probabil cuțit de tăiat porci. A fost restaurat integral. Cei care se ocupă de falsuri au la dispoziție și un „Manual al falsificatorului de artă” (The Forging of an Artist), scris de unul din cei mai cunoscuți falsificatori de tablouri, Eric Hebborn.
Despre arta restauratorilor, Eric Hebborn și tehnicile care se folosesc pentru ca un tablou fals să pară autentic, în ediția de joi, 8 aprilie.