Ministrul Muncii, Ioan Botiș, afirmă, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că restructurările și reducerile salariale au generat la nivelul ministerului economii de 107 milioane lei și se declară un susținător al vârstei diferențiate de pensionare, apreciind că Legea pensiilor nu impune alte modificări
Ministrul Ioan Botiș a confirmat că există în Guvern tendința de majorare a salariilor bugetarilor în 2011, în condițiile în care se va menține anvelopa salarială și va fi un număr mai mic de salariați, respectiv 1.290.000 în anul viitor.
Totodată, el a explicat că riscul de pierdere a ajutoarelor sociale, odată cu aplicarea măsurii de impozitare a zilierilor, este redus, întrucât veniturile zilierilor sunt foarte mici.
Botiș anunță că prioritățile sale pe termen scurt sunt Legea pensiilor, Legea salarizării unitare, Codul de asistență socială. O altă prioritate este crearea unui sistem informatizat care să cuprindă toate instituțiile aflate în coordonarea sau în subordinea Ministerului Muncii.
Prezentăm integral interviul acordat Agenției MEDIAFAX de ministrul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ioan Botiș:
Reporter: A trecut mai bine de o lună de la restructurările din sistemul bugetar, ce economii s-au făcut în Ministerul Muncii? Și, având în vedere că sunt voci în Guvern care spun că e posibilă o majorare salarială în 2011, cât de optimist sunteți în sensul acesta și de unde ar putea veni resursele?
Ioan Botiș: Economiile vin din două zone: din reducerile cu 25 la sută a salariilor și din restructurări. Până acum, din ce avem ca date finale, trebuie să remarc faptul că am ajuns la o economie de aproape 107 milioane de lei. Aici trebuie să includem și economiile care vin din cheltuielile de capital și din cheltuielile materiale aferente. Există o economie considerabilă la nivelul Ministerului Muncii și, dacă transformăm această economie în euro, ajungem probabil la o sumă de 30 – 34 de milioane de euro.
Rep: Și dacă e să dăm curs vocilor din Guvern, care vorbesc de posibile majorări salariale în 2011?
I.B.: Sunt într-adevăr discuții pe Legea cadru de salarizare și pe Legea pentru 2011 și există o tendință în acest sens, de a propune anumite creșteri salariale în condițiile în care avem aceeași anvelopă salarială și avem un număr mai mic de salariați. Pentru anul 2011 numărul de bugetari va fi undeva la 1.290.000.
Rep: Domnul președinte Traian Băsescu tocmai a anunțat că va retrimite în Parlament Legea pensiilor, care a fost declarată constituțională de către Curte. Dumneavoastră sunteți pentru sau împotriva egalizării vârstei de pensionare?
I.B.: Ca parlamentar am fost inițiatorul unei modificări la Legea pensiilor și această modificare a dus direct la ceea ce a și specificat președintele Traian Băsescu, la o vârstă diferențiată de pensionare între femei și bărbați. La ora actuală, prin legea propusă spre promulgare, vârsta de pensionare atinge 65 de ani pentru doamne, în 2030, și din 2014 pentru bărbați.
Eu am susținut în Comisia de muncă, în momentul în care această lege a ajuns în Comisia de muncă a Camerei Deputaților, o vârstă diferențiată: ieșirea la pensie pentru doamne la 63 de ani iar pentru bărbați la 65 de ani. Este posibil ca președintele să sesizeze faptul că este o perioadă mult prea lungă de activitate pentru doamne și, în aceste condiții, a retransmis Parlamentului această lege. Rămâne ca Parlamentul să decidă. În fond, Parlamentul este suveran.
Rep: Vă așteptați să existe și alte modificări în afară de vârsta de pensionare?
I.B.: Din punctul meu de vedere ar fi puțin justificate alte modificări. Trebuie să remarc faptul că valoarea punctului de pensie are o relație matematică, legată în mod clar de evoluția economică a țării și cred că alte modificări de substanță nu se impun în lege.
Rep: Proiectul Legii unitare de salarizare prevede că persoanele care ocupă funcții de conducere și care sunt numite politic nu pot intra în valul de disponibilizați. E corectă o astfel de decizie?
I.B.: Eu nu cred că există o astfel de abordare, de tip politic. Poate fi acel articol 30, care spune în mod foarte clar următorul lucru și aș vrea să și citez: „Persoanele care ocupă funcții de conducere în instituțiile și autoritățile publice care sunt supuse restructurărilor vor fi trecute pe un post vacant în cadrul structurii organizatorice, aprobate potrivit legii, cu respectarea condițiilor de vechime prevăzute de lege”. Nu am întâlnit un raport politic în lege sub nicio formă. Eu nu aș putea să confirm că unele persoane sunt propuse pe funcții politic sau prin recomandare politică dar legea prevede foarte clar, așa cum și legea inițială, OUG 1/2009, prevedea exact același lucru. Legea 330 nu schimbă substanțial ceea ce prevedea OUG-ul.
Rep: Dar sunt trecute pe un post vacant…
I.B.: Sunt trecute pe un post vacant sau pe o funcție de execuție cu respectarea condițiilor legale și a celor de vechime în special.
Rep: Dar nu este prevăzut același lucru pentru tot personalul bugetar.
I.B.: Legea nu face referire doar la o structură sau la o parte din funcționarii publici, legea se aplică tuturor funcționarilor publici.
Rep: Deci dumneavoastră spuneți că nu există astfel de măsuri discriminatorii.
I.B.: Eu pot să afirm că nu există o măsură politică în ceea ce propune legea.
Rep: Sindicaliștii din educație au discutat marți cu ministrul Educației, Daniel Funeriu, și acesta le-ar fi promis că susține niște coeficienți maximi pentru învățământ. Sunteți susținătorul acestei idei?
I.B.: Noi am avut întâlniri cu reprezentanții sindicatelor din învățământ, ieri (miercuri – n.r.) a avut loc prima rundă, astăzi avem o întâlnire consultativă și mâine la ora 15.00 vom continua negocierile și vom discuta exact această problemă. După aceaste discuții o să venim și cu o comunicare oficială din partea Ministerului Muncii.
Rep: Considerați oportună, în perioadă de criză și implicit într-o criză a locurilor de muncă, impozitarea zilierilor? Și vroiam să clarificăm un aspect: dacă ei ar putea fi afectați în planul ajutoarelor sociale pe care le primesc, odată cu introducerea acestei măsuri.
I.B.: Aici vă rog să-mi permiteți să fiu sceptic. Cred că nu vor fi afectați foarte mulți, dacă vorbim de ajutoarele sociale, dar sper ca în timp această piață să se așeze într-un fel sau altul. Până acum nu avem nicio relație cu forța de muncă din zona agriculturii, cea care lucrează în mod special la negru. Vrem să vedem ce avem la această dată în agricultură, să identificăm ce forță de muncă există și să încercăm să sprijinim mai ales întreprinderile care au nevoie de forță de muncă și care, de multe ori, angajează această forță de muncă, hai să spunem așa, „la negru”, adică fără a avea un raport contractual. Ei nu-și pot deduce acele cheltuieli pe care le fac în cazul în care plătesc această forță de muncă la negru și noi am venit cu această reglementare la cerințele lor. Ei au sesizat faptul că sunt obligați de multe ori să folosească mână de lucru la negru și nu pot să-și deducă cheltuielile pe care le fac cu plata personalului. Și în aceste condiții nu am făcut decât să reglementăm o stare de fapt existentă.
Până la urmă, în perspectivă, cred că ar fi benefic și pentru cel care lucrează cu ziua să aibă contribuții la sistemul de pensii sau la cel de asigurări de sănătate. Ar fi în avantajul lui și al familiei să beneficieze după un anumit timp de pensie și cu siguranță va fi mulțumit, chiar dacă nu conștientizează acum ce valoare are această contribuție la sistemul de pensii sau să cotizeze la sistemul de sănătate și atât el, cât și familia lui, să beneficieze de un pachet minimal de servicii de sănătate. Până la urmă e vorba de responsabilitatea pe care o avem noi față de cetățeni ai României, care sunt într-o situație de excluziune. Pentru că, în general, cei care lucrează cu ziua nu sunt în cea mai fericită situație materială.
Rep: Dar pot fi cazuri care, în momentul în care li se iau în calcul aceste venituri pe care ei le obțin din munca de zilier, să piardă ajutoarele sociale? Pentru că aici era temerea lor, că nu s-ar mai încadra în cuantumurile prevăzute de lege pentru a primi ajutorul social.
I.B.: Am să vă dau un exemplu foarte simplu. Pentru a te încadra la ajutorul de încălzire este un prag de 615 lei. Pentru un zilier va fi foarte greu să atingă acest prag în condițiile în care se lucrează cu ora sau cu ziua. Pe oră ei sunt plătiți cu 3,50 lei și, din ceea ce știu eu pe piață, cred că va fi extrem de greu pentru un zilier să câștige această sumă. Poate sunt perioadele de vară, când nu avem astfel de ajutoare, și cu siguranță peste iarnă sunt foarte puține locuri de muncă cărora li s-ar putea adresa zilierii. Sunt foarte sceptic ca un zilier să beneficieze de o sumă consistentă ca venit astfel încât să iasă din zona aceasta, de excludere socială.
Rep: Care sunt prioritățile dumneavoastră pentru mandatul pe care îl aveți acum? Pe termen scurt și lung.
I.B.: Am afirmat din prima zi că în primul rând Legea pensiilor și sper ca Parlamanetul să ia o decizie foarte rapid în ce privește Legea pensiilor. Al doilea lucru pe care vreau să-l finalizez ține de Legea cadru a salarizării unitare și Legea privind salarizarea în 2011, al treilea – Codul de asistență socială și suntem în măsură ca în cel mult două săptămâni să îl prezentăm finalizat și să-l transmitem partenerilor sociali spre studiu. După aceea ne-am propus să facem câteva modificări pe legislația muncii, am semnat deja un protocol cu Confederația Sindicatelor Democratice din România astfel încât să punem în acord legislația muncii cu prevederile Organizației Internaționale a Muncii și a legislației europene în domeniul muncii. Acestea sunt prioritățile pe termen scurt.
După aceea putem vorbi de un sistem informatizat la nivelul ministerului, un sistem care să cuprindă toate instituțiile aflate în coordonarea sau în subordinea Ministerului Muncii și să avem, cred eu, un nivel înalt de servicii adresate cetățeanului, Practic, la această oră, fiecare instituție are diverse sisteme informatice și nu am reușit să coagulăm într-un singur cub de date toate informațiile și eu cred că este provocarea cea mai mare, pentru mine ca ministru, să reușesc să adun într-un cub de date absolut toate informațiile iar atunci când cerem printr-un cod numeric personal date despre o persoană să știm exact ce tipuri de ajutoare, ce tipuri de servicii au fost prestate pentru acea persoană și să știm să ne ducem targhetat, să atingem exact nevoia celui care se află în zona de excludere socială. Aceasta este marea provocare.
Avem un nou tip de abordare pe Codul social, o abordare care se duce spre zona de venituri și mijloace astfel încât să reușim să asigurăm un plan de minimă existență familiei și să nu ne adresăm exclusiv unei persoane din familie, ci să abordăm întreaga filosofie socială în legătură directă cu familia. Să tratăm familia, nu persoana.
Rep: Știu că urma, apropo de Codul social, să se stabilească un plafon pentru suma pe care o poate primi o familie sau o persoană singură din prestații sociale.
I.B.: Există o asemenea abordare și în Codul social am trasat câteva linii directoare dar nu aș vorbi foarte mult până nu venim cu draftul și nu îl prezentăm partenerilor sociali. Există o astfel de abordare și cu sigurnață pentru noi este prioritar să stabilim unde este acea limită minimă pe care noi trtebuie să o completăm. Eu sunt adeptul intrării pe piața muncii a celor care se află în zona de excludere socială și a stimulării pentru cei care intră pe piața muncii. Până la urmă cred că șansa noastră ca țară este de a crește gradul de ocupare și de a aduce în zona pieței muncii cât mai multe din persoanele aflate pe palierul de excludere socială.
Rep: Traversăm o perioadă de criză și v-aș întreba în acest context ce posibilități le dăm acestor oameni să intre piața muncii? Cum creăm noi locuri de muncă?
I.B.: Este o altă abordare care ține de măsurile active de ocupare a forței de muncă, trebuie să spun că voi interveni și în structura Agenției Naționale de Ocupare a forței de Muncă și a creării de mobilitate de profesională. În mod normal, abordarea cea mai corectă este de crea o mobilitate profesională foarte largă pentru cei care se află într-o perioadă de neocupare. Avem o abordare un pic mai interesantă, aș spune îndrăzneață, în ceea ce privește formarea profesională. Am avut câteva experiențe în Austria, un stat care știe să facă formarea profesională, știe să facă ocupare a forței de muncă, are un sistem extrem de bine pus la punct și abordările mele merg exact înacest sens. Îmi doresc ca piața muncii în România să aibă mobilitatea necesară astfel încât să putem crește în următoarea perioadă gradul de ocupare.
Rep: Când vorbiți de mobilitate vă referiți la faptul că oamenii ar trebui să accepte să meargă în acele locuri unde există încă locuri de muncă?
I.B.: Este un tip de mobilitate. Putem aborda două astfel de linii. În primul rând o linie care se referă la mobilitatea profesională, ocupațională, ca un om să urmeze două, trei, patru cursuri de formare profesională, deci să-și creeze o mobilitate restrânsă, și o altă linie, vorbim de mobilitate teritorială, care presupune și o deplasare în zonele în care există cerință de forță de muncă. Este foarte greu deocamdată pentru Europa de a discuta de acest tip de mobilitate teritorială, el există în Statele Unite și piața are o altă dinamică acolo și din acest motiv și economia are un altfel de creștere, pentru că s-a creat în timp, mental, ideea că urmezi locul de muncă: acolo unde câștigi, acolo te duci. Europa este un pic mai conservatoare și aici mobilitatea teritorială nu are dinamica pe care a dezvoltat-o piața muncii din Statele Unite.
Rep: În legătură cu Codul Muncii. Știu că una dintre modificări vizează flexibilizarea timpului de lucru. Pe de altă parte, s-a discutat, în momentul în care s-a votat Legea ANI, că a existat un pact între partide politice și sindicate ca cele din urmă să nu intre sub incidența Legii ANI cu condiția să accepte niște prevederi mai facile privind concedierea în noul Cod al Muncii. În ce măsurtă concedierea oamenilor va fi mai simplu de realizat prin proiectul de modificare?
I.B.: Eu am promis și am să mă țin de cuvânt, am promis și sindicatelor și patronatelor, că orice abordare pe Codul muncii va fi doar în parteneriat. În consecință, ar fi prematur să mă pronunț asupra unor prevederi ale Codului Muncii. pot să vă spun doar că am convenit să modificăm legislația muncii în coordonare cu cerințele OIM și a legislației europene.
