BOR va analiza activitatea clericilor din perioada comunistă și va publica rezultatele

Biserica Ortodoxă Română va analiza activitatea clericilor „în contextul persecuției din perioada comunistă”, apoi va publica rezultatele, prima parte a acestui studiu urmând să fie prezentată în următoarele luni, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica.
„Constatând grave încălcări ale legii în funcționarea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care ar putea avea inclusiv consecințe penale, iar pe de altă parte o scădere a credibilității instituției, Biserica Ortodoxă Română (BOR), prin comisia înființată de Sfântul Sinod, va analiza activitatea clericilor în perioada de persecuție a Bisericii din timpul regimului comunist”, a explicat preotul Constantin Stoica.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române s-a arătat nemulțumit de „scurgerile de informații” din cadrul CNSAS, apărute atât înainte, cât și după alegerea patriarhului BOR.
Potrivit unor surse din CNSAS, IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a avut legături atât cu Securitatea, cât și cu Direcția de Informații Externe (DIE), el fiind cunoscut de ambele structuri cu numele conspirative „Sidorovici” și, respectiv, „Petru”.
Un altul este episcopul Casian Crăciun al Dunării de Jos, care, potrivit acelorași surse, a participat la misiuni în străinătate în sprijinul DIE. Acesta a avut de-a lungul timpului trei nume conspirative: „Crin”, „Casius” și „Casio”.
Calinic Argatu, episcopul de Argeș, a semnat un angajament și a a dat note informative Securității. În plus, potrivit acelorași surse, în cazul său există și mărturii ale unor ofițeri care le scriu superiorilor despre buna colaborare pe care o aveau cu actualul episcop, al cărui nume conspirativ era „Zamfir”.
Episcopul vicar al Sibiului, Visarion Rășinăreanul, a fost racolat de DIE ca „persoană de sprijin”, numele său conspirativ fiind „Bobi”.
În dosarele ajunse la CNSAS mai apar, potrivit acelorași surse, numele episcopului de Huși, Ioachim Mareș, al cărui nume conspirativ era „Matei Gheorghe”, cel al episcopului de Arad, Timotei Seviciu, cunoscut drept „Radu Viorel” – despre care există și date privind participarea la misiuni informative în străinătate – sau cel al lui Epifanie Norocel, episcopul Buzăului și Vrancei, care a fost și el „persoană de sprijin”.
Cel de-al optulea ierarh „cu probleme în dosar” este Andrei „Ionică” Andreicuț, episcop de Alba, în cazul căruia Colegiul CNSAS a decis chiar joi că a colaborat cu Securitatea ca poliție politică.