Bolile neurologice, de 3 – 4 ori mai frecvente în România; se recomandă mișcare, lectură, prieteni

Incidența bolilor neurologice este în România de aproape patru ori mai mare decât în alte țări ale Uniunii Europene, cea mai frecventă fiind accidentul vascular cerebral, însă aceste suferințe ar putea fi prevenite prin mișcare, alimentație naturală, citit și prietenii de calitate.
„Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creștere. O demonstrează cifrele oficiale care arată că un european din trei are probleme sau suferă de afecțiuni neurologice și psihiatrice, de la insomnie până la demență. Și în România, incidența bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular cerebral (AVC). Următoarele locuri-în domeniul neuroregenerării-sunt ocupate de boala Alzheimer, dar și de boala Parkinson”, a declarat doctorul Dafin Mureșanu, președinte al Societății de Neurologie din România (SNR) și al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN), în conferința de presă organizată cu ocazia cadrul celui de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, care a avut loc la București, în perioada 26 – 28 iunie.
El a mai spus că, pentru a ne proteja creierul, trebuie, în primul rând, să ne reoganizăm viața, să facem zilnic mișcare, să mâncăm sănătos, să citim și să folosim cât mai puțin telefonul mobil și computerul.
„Ca să ne protejăm sistemul nervos ar trebui să încercăm să trăim cât mai echilibrat și normal. Să avem o viață organizată să ne putem odihni suficient timp, să lucrăm de-o manieră lipsită de asalturi, să mâncăm mai multe lucruri care au de-a face cu natura și mai puțin cu industria chimică, să folosim cu măsură toate tehnologiile, și anume telefonul mobil, computerul, să încercăm să citim în loc să privim la TV”, a spus medicul.
„Noi suntem responsabili pentru modul în care am ajuns să ne trăim viața astăzi”
Foarte importantă este fericirea pe care ne-o creăm, a mai arătat Dafin Mureșan.
„Dezvoltarea unui sistem de relații interumane care să permită obținerea unei stări de fericire și satisfacție, nu o viață în solitudine. Poți fi în solitudine și cu foarte mulți oameni în jur. Poți fi în solitudine și cu propria ta familie și să comunici prin e-mail, deși ești în camera alăturată. Este cel mai rău exemplu de urmat în ceea ce privește modul în care trăim viața. Noi suntem responsabili pentru modul în care am ajuns să ne trăim viața astăzi și repercusiunile acestuia asupra creierului”, a mai spus Mureșanu.
Potrivit medicului, tot mai mulți cercetători trag semnale de alarmă cu privire la alimentație, nivelul și diversitatea radiațiilor la care oamenii sunt expuși, ambele în creștere, anumite elemente specifice legate de poluare, utilizarea drogurilor, abuzul de medicamente, suprautilizarea computerului, și în general a imaginii în dauna cuvântului, cu efecte negative asupra remodelării circuitelor cerebrale, creșterea continuă a stresului și deteriorarea și simplificarea relațiilor interumane.
Starea psihologică generală și starea de tensiune în care oamenii trăiesc și stresul de zi cu zi, factori de risc pentru toate bolile
„România se află printre țările cu cel mai mare risc de accidente vasculare. În plus, îmbătrânirea populației aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările cognitive, ce au drept consecință finală, demența. Pentru toate acestea și multe altele cercetarea încearcă să vină cu soluții practice”, a continuat Mureșanu.
Întrebat ce pot face oamenii pentru a-și păstra cât mai mult capacitatea funcțională a creierului, profesorul Mureșanu a spus că nu există o soluție-miracol și nici medicamentul-minune, dar trebuie puse „bariere de protecție”.
„În primul rând, să privească organismul ca un tot, somatic și spiritual, să nu se îndepărteze de natură, să se alimenteze echilibrat, să comunice între ei nemijlocit, cât mai mult și pozitiv, să mențină o activitate cognitivă rezonabilă timp cât mai îndelungat (în special cititul) să își controleze cu ajutorul medicului factorii major de risc vascular și degenerativ, să desfășoare activitate fizică moderată, dar constantă. Să-și pună bariere de protecție în fața răului”, a punctat președintele SNR.
Starea psihologică generală și starea de tensiune în care oamenii trăiesc și stresul de zi cu zi sunt factori de risc pentru toate bolile, și în special pentru cele neurologice.
Disfuncțiile neuropsihice afectează mai mult de 160 de milioane de europeni – adica 38 la sută din populația Europei – în fiecare an, conform raportului prezentat de European Brain Council și European College of Neuropsycopharmacology în 2011.
Totodată, 27 la sută din populația adultă (cuprinzând persoane cu vârsta între 18 și 65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică (pihoze, anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar). Prevalența bolilor neuropsihice este mai crescută în rândul femeilor (cu excepția abuzului de alcool).
Afecțiunile neurologice și psihiatrice nu au putut fi grupate în categorii diferite, ele manifestându-se, de multe ori, simultan la același pacient. Astfel nu a fost posibilă determinarea separată a prevalenței lor. Luând în considerare anii trăiți cu dizabilitate și moartea prematură, gradul de reintegrare socială și profesională, costurile suportate de sistemele de sănătate, afecțiunile neuropsihice reprezintă cea mai importantă problemă de sănătate în Europa. Afecțiunile care determină cele mai mari dizabilități sunt depresia, demența, abuzul de alcool și accidentele vasculare.
Sistemul nervos este într-o transformare permanentă
S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuropsihice dar și acest număr subestimează numărul real al pacienților, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani.
Afecțiunile neuropsihice cauzează dizabilități în 19 la sută din cazuri, comparativ cu procentul de dizabilități secundare afecțiunilor cardio-vasculare – 4 la sută . Dintre acestea cele mai severe sunt: tulburarea depresivă, dependența de alcool, automutilările, boala Alzheimer și alte demențe.
Bolile neuropsihice determină cheltuieli importante din partea sistemelor de sănătate, în 2010 alocându-se 798 miliarde de euro pentru aceste patologii. Mare parte din această sumă e reprezentată de cheltuieli directe (37 la sută – costuri de îngrijire medicală, 23 la sută – cheltuieli non-medicale) iar 40 la sută sunt pierderi determinate de slaba reintegrare profesională.
Cel de-al doilea Congres European de Neuroreabilitare, organizat de Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității, sub egida Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare(EFNRS) și a Federației Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR), a reunit personalități ale lumii neurologie mondiale.
Congresul este orientat predominant spre practica clinică, dar are și o importantă componentă educațională. Totodată, planșa acestui congres este completată de conferințele anuale ale Școlii Internaționale de Vară a SSNN, ce vor avea loc în perioada 30 iunie – 4 iulie, la Eforie Nord.
„Neuroreabilitarea este o disciplină de graniță, aflată în plin avânt în Europa, multe societăți naționale se nasc sub ochii noștri. Sigur, liderii rămân societățile naționale din Germania, Italia, Austria. România este activă în acest domeniu prin cele două societăți de neuroreabilitare”, a precizat Dafin Mureșanu.
„Aș putea spune că, astăzi suntem în posesia a numeroase date care au făcut posibilă înțelegerea mecanismelor adaptative și de regenerare a sistemului nervos. Ce știm clar este că sistemul nervos este într-o transformare permanentă, determinată atât de nevoia de învățare și adaptare, cât și de vindecarea unor leziuni. Ba, chiar mai mult, am înțeles că aceste procese nu duc întotdeauna la rezultate pozitive, ci pot avea uneori și ecou negativ (plasticitate patologică). Capacitatea de regenerare există peste tot în sistemul nervos, dar la intensități diferite. Creierul, de exemplu, se regenerează mult mai activ decât măduva spinării. Cu cât vom înțelege mai corect și complex mecanismele endogene ce stau la baza acestor procese, cu atât vom avea un succes terapeutic mai sonor”, a adăugat Mureșanu, căruia Academia Română i-a acordat, în 2009, Premiul „Gheorghe Marinescu” pentru contribuții avansate în domeniul neuroprotecției și neuroplasticității.