Președintele PDL, premierul Emil Boc îl avertizează pe liderul PNL, Crin Antonescu, într-un interviu acordat MEDIAFAX, să nu se mai pronunțe pe tema desființării partidului democrat-liberal, amintindu-i că și Adrian Năstase a încercat în 2003, ca șef PSD, să desființeze PD, dar a devenit el istorie.
Boc acceptă însă alianțe pe plan local între PDL și PNL, precum cea de la Buzău, dar nu și inițiativa legislativă a UDMR privind regiunile de dezvoltare, despre care consideră că nu este una potrivită și cu siguranță trebuie modificată.
Șeful Guvernului anunță totodată că majorările salariale în sectorul bugetar depind și în următorii ani de resursele disponibile și nu știe dacă, personal, cu un salariu mai mare decât majoritatea românilor, va mai reuși să economisească în 2010, pentru perioada în care nu va mai ocupa funcții publice.
Premierul se referă și la reforma pensiilor, anunțând că recalcularea va tăia drastic pensiile de mii de euro, iar persoanele ieșite la pensie abuziv pe caz de boală trebuie trimise la muncă.
Agenția MEDIAFAX prezintă integral interviul acordat de premierul Emil Boc:
Reporter: Aș dori să vă întreb câte ceva referitor la subiectul cel mai arzător al zilei: pensiile. Domnule prim-ministru, scad sau nu scad pensiile ?
Emil Boc: Pensiile normale, obișnuite nu scad cu niciun leuț. Sunt 5,6 milioane de pensionari care au pensii normale și nu pensii speciale în această țară, legătură cu care pot să spun răspicat și clar: prin intrarea vigoare a noii legi a pensiilor, să sperăm începând cu anul viitor, ceea ce primesc în mână astăzi nu este afectat, deci nu scade cu niciun leuț pensia lor. Putem discuta despre scăderea pensiilor la cei care au pensii de mii de euro și nu au muncit pentru ele.
Reporter: Deci vă referiți în primul rând la pensiile speciale ?
Emil Boc: Mă refer în exclusivitate la pensiile speciale. Pensii, repet, de mii de euro, și care nu au corespondent în contribuția pe care ar fi trebuit să o fi avut la bugetul asigurărilor sociale.
Reporter: Ați făcut referire la faptul că, în urma legii pensiilor, vor fi făcute anumite recalculări, iar aceste recalculări vor viza aproximativ 180.000 până în 200.000 persoane. Ați dat și niște plafoane. Puteți să detaliați puțin ?
Emil Boc: Și aici vreau ca să fie lucrurile foarte clare: toate pensiile speciale se recalculează. Sunt în jur de 180.000-200.000 pensii speciale în această țară. În urma recalculării, doar aproximativ 15% dintre cei care au pensii speciale pierd consistent la pensia pe care o au astăzi. Pentru restul, nu se pune problema scăderii valorii pensiilor, dar pentru 15% sunt schimbări substanțiale. Și dau acel exemplu clasic: cineva care a avut o pensie de 80 milioane lei vechi și a avut avut contribuție pentru doar 20 milioane lei vechi va primi doar 20 milioane lei vechi și nu 80 milioane lei vechi în continuare, așa cum are acum.
Reporter: Acum contează și formula pe care o veți aplica la recalculare. S-a vorbit aici despre pensiile militarilor. Una este o pensie militară, alta este o pensie a magistratului sau a altei persoane care are pensie specială….
Emil Boc: Am văzut că se tot vorbește în mass-media despre faptul că nu se știe cum se recalculează aceste pensii. În primul rând, să lămurim un lucru: 5,6 milioane de pensii ale oamenilor obișnuiți, cu pensii obișnuite, nu se recalculează, ci ele merg mai departe și nu pierd niciun leu la pensia pe care o au astăzi în plată. Pentru ceilalți – și aici marea majoritate au pensia raportată la 80% din veniturile din ultima lună – lucrurile sunt foarte simple: nu se mai aplică la calculul pensiei 80% din veniturile din ultima lună, ci se aplică valoarea pensiei raportat la cât ai contribuit. Și atunci rezultă un lucru foarte clar pe care deja îl știu foarte mulți. Pentru că astăzi, în acel exemplu care avea 80 milioane lei vechi, în fiecare lună, de la bugetul de stat, primea 60 milioane lei sponsorizare. Nu mai primește 60 milioane lei sponsorizare și va primi doar 20 milioane lei vechi. Deci eliminarea pensiilor de mii de euro nemuncite va fi primul pas în vederea creșterii pensiilor mici.
Reporter: Dvs aici ați vorbit și de o economie. Ați spus că se poate face o economie la bugetul de stat între 500 milioane și 800 milioane euro. Nu este puțin cam mare această cifră având în vedere că doar 15% din 180.000 persoane, din 5,8 milioane pensii…?
Emil Boc: Vreau să știți că unele pensii scad mai dramatic decât am dat dat exemplul acela de la 80 milioane lei vechi la 20 milioane lei vechi. Sunt unii care au pensie de 200 milioane lei vechi și rămân cu o pensie de 50 milioane lei vechi. Dar dacă e să comparăm și, pe baza datelor pe care le avem de la Ministerul Muncii, dacă în medie să spunem că pentru cei 15%, deci aproximativ 30.000 pensionari cu pensii speciale, ar fi o reducere cu 1.500 euro pe persoană ori 12 luni, veți vedea că ies peste 500 și ceva de milioane euro dintr-o simplă analiză, dar ele vor rezulta în concret după ce se vor recalcula toate pensiile, pentru că avem nevoie de toate datele de la toate casele de pensii, ca să știm în total. De aceea am pus o limită minimă și maximă – 500-800 milioane euro.
Reporter: Aici ați luat în calcul și pensiile de invaliditate? Adică reducerea care s-ar putea face într-o recontrolare a celor care au ieșit înainte de termen ?
Emil Boc: Aici vom economisi în continuare la bugetul de pensii, pentru că într-adevăr există foarte multe abuzuri cu pensiile de invaliditate. De aceea trebuie protejați în continuare toți aceia care au o boală și au nevoie de o pensie, și chiar trebuie să mărim acea pensie de boală, dar trebuie să îi trimitem la muncă pe cei care au intrat pe ușa din dos și beneficiază de o pensie nemeritată de boală sau de invaliditate. Deci cei care sunt apți de muncă trebuie să muncească până la vârsta de pensionare, pe cei care, din nefericire, în viață au o problemă trebuie ca statul să îi sprijine concret și direct. Dar, ca peste tot în această țară din nefericire, în ultimii 20 de ani, pe lângă lege și-au făcut foarte mulți alții loc care nu merită și nu trebuie să fie acolo. E adevărat că nu va fi o chestiune foarte populară să reanalizăm toate dosarele de pensie de invaliditate, dar o vom face, pentru ca banul să fie cheltuit corect în această țară, inclusiv cu pensiile de boală, cu pensiile de invaliditate, după cum tot corect este ca fiecare pensionar să primească o pensie pe bază de contribuție.
Reporter: V-ați gândit cumva cum să faceți asta ? Mă gândesc că sunt aproape un milion de persoane care au pensie de invaliditate.
Emil Boc: Sunt 900.000. Legea prevede existența unei comisii care trebuie să facă un asemenea demers. Mai în glumă, mai în serios, într-o dezbatere televizată, cineva îmi propunea să instalăm camere video în cabinetele unde se fac examinări medicale pentru pensiile de invaliditate, pentru a avea probe martor. Nu e de neluat în considerare o asemenea propunere care asigură o transparență totală, dar până să ajungem acolo trebuie să eliminăm abuzurile care s-au făcut până acum.
Reporter: Și acest proces de recontrolare cât durează ?
Emil Boc: Pe parcursul unui interval de 3 ani de zile se va desfășura, pentru că fizic nu ai posibilitatea să le poți face mai repede.
Reporter: Știu că ați avut întâlniri cu reprezentanții pensionarilor chiar înainte să introduceți legea în Guvern. De asemenea știu că ați mai avut o întâlnire cu pensionarii la Ploiești, la sfârșitul săptămânii acesteia. Care a fost feed-back-ul, pentru că presupun că nu au fost foarte mulți cei care au pensii speciale?
Emil Boc: Vreau să știți că la nivelul masei obișnuite a pensionarilor există o susținere totală pentru eliminarea pensiilor speciale, iar cei pe care îi vedeți astăzi pe diverse posturi de televiziune vorbind în numele pensionarilor sau producând tot felul de idei să știți că nu au acoperire în realitate. Eu am coborât acolo, la nivelul de bază, la nivelul discuției cu omul de rând, cu pensionarul, și știu câtă sete de dreptate există în rândul pensionarilor, care nu doresc altceva decât, în primul rând, să fie un sistem echitabil, corect cu toți pensionarii din această țară pe bază de contribuție și după aceea să încercăm să mărim pensia la toată lumea începând cu pensiile cele mai mici. Acest lucru îl doresc pensionarii. Am rămas de multe ori surprins să văd lideri de sindicat care de multe ori pretind că vorbesc în numele oamenilor să apere pensiile speciale. Pentru mine este de neînțeles.
Reporter: Există anumite comentarii legate de egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați. Se pune problema că femeia mai are un serviciu acasă, având în vedere că este mamă, soție, îngrijește bătrânii, părinți, socri. Vi se pare corectă această egalizare, chiar dacă se face în timp și vizează femeile care acum muncesc?
Emil Boc: Cum stau problemele aici și vreau să le spun foarte clar: până în 2015, avem o lege în vigoare care spune că, în 2015, femeile vor ajunge la 60 ani vârsta de pensionare, iar bărbații la 65, deci nu se schimbă nimic. În acest interval de timp, așa cum scrie la lege, exact așa se întâmplă. Se are în vedere, ținând cont de creșterea speranței de viață, ca, în 2030, și subliniez încă odată pentru toată lumea, în 2030 să se aibă în vedere o egalizare a vârstei de pensionare între femei și bărbați la 65 ani, dar repet în 2030, și asta evident depinde de creșterea speranței de viață. Deci nici astăzi, nici mâine, nici până în 2015, nu se pune problema egalizării vârstei de pensionare. Nici imediat după 2015‚ după 2020, ci în 2030 se pune o asemenea problemă, așa cum este peste tot în Europa, unde tendința este aceasta: de egalizare a vârstelor de pensionare, iar pe de altă parte de creștere a vârstei de pensionare. Sunt țări astăzi în Uniunea Europeană care vorbesc despre creșterea vârstei de pensionare la 67 de ani. Noi nu punem în discuție un asemenea element, ci doar, la nivelul anului 2030, după ce și această țară va avea parte de câțiva ani buni, chiar de 20 ani de prosperitate, să putem discuta de a ajunge la 65 de ani vârsta de pensionare pentru femei și bărbați. Deci nu trebuie să fie o teamă pentru cei care astăzi se pregătesc să iasă la pensie să creadă că peste un an, doi, 5 ani sau 10 se întâmplă ceva. Nu, în 2030, se va ajunge acolo.
Reporter: Dar asta vizează o forță de muncă în prezent activă și care cotizează la bugetul de asigurări sociale și chiar din zona aceasta vin anumite critici care spun că durata de viață a scăzut în România și noi o să cotizăm trei ani în plus la sistem și o să mai trăiesc un an-doi după ce… Nu li se pare chiar echitabil….
Emil Boc: Eu vreau să fiu foarte franc și direct cu dumneavoastră. Dacă nu contribui la sistemul de pensii, nu vom avea bani să plătim pensiile în continuare. Pensiile se bazează pe principiul contributivității. Contribui la pensie în timpul vieții cât muncești ca să ai o pensie după ce ajungi la vârsta de pensionare. Dacă nu sunt contribuabili, nu avem de unde să plătim pensiile dvs și ale altora care sunt mai tineri și care, când vor ajunge la vârsta pensionării, nu vor avea pensie. Vreau să știți că deși vârsta legală de pensionare este în jur de 63 ani la bărbați și 58 ani la femei, vârsta medie reală în practic este de 54 de ani. Deși legea spune că trebuie să fie 63 ani la bărbați și 58 ani la femei, în practică, datorită pensionărilor anticipate și a altor mecanisme, vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani. Imaginați-vă că dacă avem o asemenea medie de pensionare, nu vom avea bani pentru a putea asigura susținerea în continuare a sistemului de pensii.
În al doilea rând, aș vrea să punem semnul egalității între speranța de viață, care este calculată având în vedere și mortalitatea infantilă, și decesele care apar pe parcursul vieții, care este undeva 68-71 ani, cu câți ani trăiesc efectiv femeile și bărbații după ce ajung la vârsta pensionării. Astăzi, femeile trăiesc cu cel puțin 4 ani mai mult decât bărbații după ce ajung la vârsta de pensionare, deci trăiesc în medie 18-19 ani după ce se pensionează. Deci 54 ani plus 18 ani – femeile, respectiv 54 ani plus 16 ani – bărbații, după ce ajung la vârsta de pensionare, ori în toată această perioadă se primește pensie. Deci dacă nu ai bani la bugetul de pensii, nu ai cu ce să plătești o asemenea perioadă de timp pensia. Se are în vedere ca, până în 2030, să crească perioada de timp când omul trăiește de la pensionare până la sfârșitul vieții. Se va ajunge undeva la 19,2 ani la femei, dacă nu greșesc, și undeva la 16,2 ani la bărbați, ca să trăiască după vârsta de pensionare.
Reporter: Asta ar însemna o speranță de viață undeva peste 85 ani, 87 ani…
Emil Boc: Repet, depinde de vârsta reală de pensionare pe care o vor avea.
Reporter: Numai că astea sunt niște cifre statistice, iar omul care lucrează astăzi o să mai lucrez 2-3 ani în plus /…/?
Emil Boc: Aș vrea să fiu corect cu dvs. În 2030 – trebuie să am datele la mine să vă spun exact cât este vârsta de viață după pensionare – oricum ea este în creștere în raport cu ceea ce este în momentul de față. Dar dacă nu se poate contribui o perioadă de timp mai lungă, nu vom mai avea bani pentru susținerea bugetului de pensii.
Reporter: Sunt fel și fel de discuții, multă lume se arată nemulțumită față de această lege.
Emil Boc: Eu cred că este foarte multă manipulare în jurul acestui subiect și înțeleg și de ce: sunt oameni în această țară care pierd mii de euro la pensie. Evident că aceștia au interese de a promova sau de a distorsiona discuția despre această lege a pensiilor, astfel încât ea să nu fie susținută și promovată. Dar indiferent de piedicile care vor fi puse în continuare, sunt decis să merg până la capăt în susținerea acestui proiect de lege. Ceea ce nu s-a spus și nu s-a accentuat, deși noi am menționat de multe ori, prin această lege pensiile parlamentarilor devin istorie. Acele pensii despre care am tot vorbit că trebuie eliminate, ele vor merge la muzeul antichităților și nu vor mai exista având în vedere că nu au la bază principiul contributivității.
Este firesc ca și parlamentarii să aibă pensii ca orice om obișnuit, ca orice muritor de rând și să primească o pensie pe baza contribuției și nu în baza calității de parlamentar. Cred că și asta trebuie subliniat. Am încredere că, la nivelul clasei politice, nu vor mai fi obstrucționări sau nu se vor mai inventa tot felul de alte criterii sau motivații tocmai pentru a se pierde din vedere esența acestei legi, care, repet, este, printre altele, eliminarea pensiilor speciale ale acelora care nu au la bază principiul contributivității.
Reporter: Vorbind de parlamentari, unul dintre subiectele predilecte ale dvs. a fost referendumul și Parlamentul unicameral. Până acum s-a pus problema că sunt parlamentarii în vacanță, trebuie să formăm comisii… Iată că Parlamentul s-a reunit și nu s-a schimbat nimic.
Emil Boc: Observ o tergiversare deliberată din partea PSD și PNL de a lua o susținere precisă cu privire la ceea ce au votat românii la referendum. De aceea, cer public președintelui PSD și președintelui PNL să menționeze foarte clar dacă susțin modificările la Constituție în sensul celor votate de români pentru reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300 și trecerea la Parlament unicameral imediat, în acest an.
Cer o poziție publică, clară și transparentă urmată de decizii explicite la nivelul grupurilor parlamentare ale PSD și PNL de susținere a comisiei de revizuire a Constituției, așa cum PDL a făcut-o imediat ce s-a anunțat rezultatul referendumului. Din nefericire, pentru a putea trece o asemenea propunere avem nevoie de două treimi în plenul fiecărei camere a Parlamentului. Dacă PDL ar putea să o facă singur, ar face-o imediat, dar avem nevoie de sprijinul întregii clase politice și de aceea cer explicit și public o poziție clară și transparentă, nedemagogică, urmată de fapte concrete din parte liderilor celor două formațiuni, PSD și PNL.
Reporter: Bine, asta la nivel declarativ, dar practic ce ar trebui să facă în mod concret ?
Emil Boc: Practic ar trebui să accepte imediat constituirea comisiei constituționale care să aibă ca nucleu central al revizuirii Constituției ceea ce au votat românii și să organizăm anul acesta referendum astfel încât, încă de anul acesta, să știm că în 2012 vom avea 300 de parlamentari și Parlament unicameral. Cu cât se va amâna această decizie spre 2011, spre 2012, o asemenea decizie nu se va lua. Avem din experiența politică a anilor anteriori: cu cât ne apropiem de anii electorali, cu atât mai puține sunt șanse să se ia decizii importante de reformare a clasei politice. De aceea, cred că trebuie făcut anul acesta și comisia constituțională, și votul din Parlament, și referendumul dacă dorim să ne respectăm votul față de români, pentru că altfel, în 2012, la alegeri, actuala clasă politică eu cred că va trebui să fie măturată de pe scenă dacă nu respectă votul dat de români.
Reporter: Ați făcut referire la PNL, la faptul că nu respectă imediat ceea ce au votat românii la referendum, îmi aduc aminte și de o declarație a liderului PNL Crin Antonescu, care spunea că desființarea PDL trebuie să se facă pe cale politică și democratică, nu administrativă. Cum explicați această declarație și aș adăuga asta în contextul în care, la Buzău, domnul Cezar Preda a făcut o alianță locală cu PNL și dânsul a spus că această alianță ar trebui să se facă și în alte organizații locale ?
Emil Boc: Aș vrea să îi amintesc domnului Antonescu că a mai fost un lider politic, prin 2003, care și-a propus să desființeze PDL, este Adrian Năstase și a ajuns el în istorie, nu PDL. PDL a ajuns la guvernare și principal partid de guvernământ, care a dat președinte și prim-ministru, iar PSD a ajuns într-o eternă opoziție. Deci, îl rog pe domnul Antonescu să fie mai atent și să învețe din greșelile istoriei atunci când are asemenea ambiții politice, în ghilimele. În privința politicii organizațiilor teritoriale, pentru a putea rezolva problemele cu care oamenii se confruntă la nivelul județelor, organizațiile noastre au posibilitatea să analizeze cea mai bună alianță posibilă, astfel încât ceea ce au votat oamenii de acolo, pe plan local, să se realizeze.
Reporter: Dar credeți că ar funcționa din moment ce la nivel de vârf, dumneavoastră, ca lider al PDL, cu domnul Antonescu, lider al PNL, nu aveți o punte de comunicare ?
Emil Boc: De ce să nu avem o punte de comunicare ? Am discutat și vom discuta în continuare. Eu cred că puterea și opoziția trebuie să se respecte în orice țară și cu atât mai mult în România. Avem doi ani și jumătate fără alegeri și sunt deschis la orice colaborare instituțională specifică raportului între putere și opoziție, pentru a lua decizii în folosul românilor. Iar acolo, la nivel local, nu văd de ce nu am lăsa structurile respective, votate de cei din Buzău sau din alte parte, să își construiască majoritatea votată pe baza celor susținute acolo în alegeri.
Reporter: Vreau să mă refer și la descentralizare, un proces pe care l-ați demarat aproximativ acum un an, ce se mai întâmplă cu acest proiect de care nimeni nu mai vorbește în ultima perioadă ?
Emil Boc: Descentralizarea este una dintre prioritățile pe care Guvernul le are și se va derula atât la nivelul administrației publice locale, cât și în celelalte componente ale activității administrative. Strict vorbind de organizarea ședințelor de guvern în teritoriu, deja am luat decizia ca, în 10 martie, să avem prima ședință de guvern în teritoriu, la Iași. Cu alte cuvinte, în 10 martie, Guvernul României își va desfășura, pentru prima dată în acest mandat, o ședință de guvern în afara Bucureștiului, la Iași, în capitala Moldovei, unde, dincolo de discutarea problemelor obișnuite ale agendei Guvernului, vom lua în analiză și problemele specifice Iașiului și Moldovei, ținând cont de cele existente acolo și de întâlnirea pe care o vom avea la nivelul prefecturii cu autoritățile locale și cu ceilalți factori responsabili din Moldova. Această practică se va generaliza, vom organiza ședințe de guvern și la Cluj, și la Timișoara, și la Constanța, precum și în alte localități ale țării.
Reporter: Veți invita autoritățile locale, reprezentanții sau primarii orașelor mari din zonele respective ?
Emil Boc: Cert este că, dincolo de ședința de guvern propriu-zisă, unde vor fi prezenți toți miniștrii Cabinetului, vom avea și întâlniri cu alte structuri, dincolo de desfășurarea acestei ședințe, cu administrația locală, cu administrația județeană, la nivelul prefecturii, astfel încât problemele presante, urgente, să poată fi rezolvate chiar acolo, acasă, în Moldova.
Reporter: Vorbind despre descentralizare, la Senat a fost adoptată tacit o inițiativă a UDMR care prevede împărțirea României în 16 regiuni de dezvoltare, iar una dintre aceste regiuni este formată și din Harghita, Covasna și Mureș. Camera decizională este Camera Deputaților, iar această inițiativă a UDMR nu poate să treacă fără votul parlamentarilor partidului dvs. Cum veți aborda acest subiect ?
Emil Boc: Cu siguranță în Camera Deputaților vom avea discuții la nivelul coaliției, pentru a găsi cea mai bună formulă în vederea promovării unei legi care să vizeze regiunile de dezvoltare. Este cert că actuala formulă nu mai răspunde nevoilor României, cel puțin în ciclul exercițiului bugetar din 2013 încolo, când accentul se va pune pe regiuni din perspectiva finanțării europene, dar nici această formulă nu cred că este una potrivită. De aceea vom avea discuții atât la nivelul coaliției, cât și la nivelul întregii clase politice, pentru a avea cea mai bună formulă, pornind de la o inițiativă legislativă care cu siguranță trebuie să fie modificată.
Reporter: Acum că aveți experiența guvernării cu PSD, aceasta cu UDMR, minoritățile și parlamentarii independenți asigură o colaborare mai bună în guvern până acum decât cum ați avut cu PSD sau cum ați vedea dvs., ca șef al celor două guverne, cele două momente?
Emil Boc: Pot să vă spun că în acest moment colaborarea cu UDMR este una consistentă, serioasă, bazată pe principii pe care le-am stabilit în actul de guvernare și pe respectarea interesului public. Este mai bună decât guvernarea anterioară în acest moment cel puțin din perspectiva faptului că nu există tensiunea politică de anul trecut care plana asupra guvernului din perspectiva legilor pentru Parlamentul European și a legilor pentru președinția României. Această presiune politică nu mai există, ceea ce este benefic pentru buna funcționare a guvernului, și am încredere atât în partenerii de la UDMR, cât și în partenerii de la grupul independenților, extrem de serioși și de obiectivi în susținerea proiectelor importante pentru țară, precum și în colaborarea cu grupul minorităților naționale din Parlamentul României. Spun asta în contextul în care am început cu dreptul această colaborare politică.
Reporter: Spuneți că este o colaborare bună, dar sunt și declarații care ar putea să inflameze această relație, mă gândesc că bazinul electoral important al PDL este Ardealul…
Emil Boc: S-a demonstrat asta prin votul de la alegeri.
Reporter: Este o declarație a domnului Laszlo Borbely, care a spus recent că are zece consilieri, iar dintre aceștia opt sunt maghiari deoarece „sunt capabili”.
Emil Boc: Eu cred că toți consilierii unui ministru trebuie să fie capabili și are o libertate ministrul în alegerea consilierilor, dar nu are libertate în a nu avea performanță. Vă amintiți că a fost aceeași discuție cu domnul Vlădescu, că îi are consilieri pe Andrei Gheorghe, pe Bitman. Este decizia ministrului în cauză să își aleagă sfătuitorii, dacă însă nu are performanță la masa guvernului, pleacă cu toți consilierii, indiferent cine sunt ei.
Reporter: Nu contestam posibilitatea unui ministru sau a oricărui demnitar să își aleagă consilierii doriți, dar dânsul spune că opt sunt maghiari deoarece „sunt capabili”. Este o declarație care ar putea produce o anumită supărare în rândul majorității, care ar putea spune „cum, în rândul majorității nu sunt și oameni capabili ?”
Emil Boc: Eu cred că nu trebuie să exagerăm acolo unde nu este cazul. Eu spun doar că mă interesează performanța indiferent de etnie. Eu nu țin cont de etnie atunci când vorbesc de performanță. Eși un ministru bun, ești un consilier bun, indiferent de etnie, rămâni la masa guvernului, nu ești bun, pleci acasă.
Reporter: Și rămân în aceeași notă, domnul Marko Bela a spus că nu ar fi rea ideea ca viitorul președinte al Radioului public să fie o persoană desemnată de UDMR, având în vedere că în scurt timp expiră mandatul…
Emil Boc: Deocamdată, avem un mandat la Radio aprobat de Parlamentul României și Parlamentul este singurul în măsură să stabilească cine va fi viitorul președinte al Radioului. Din punctul meu de vedere, ca prim-ministru, mă interesează în primul rând continuarea unui management performant, echidistant din punct de vedere politic și profesionist în raport cu toți românii care ascultă postul național de radio. Aici trebuie să ne concentrăm cu toții, pentru a avea în continuare la Radio un post echidistant, obiectiv, care să slujească interesul public și să nu facă parte din jocurile politice ale unora sau altora, cum din nefericire, în campania electorală, TVR-ul a intrat pe o pantă politicianistă și s-a situat pe o anumită poziție.
Reporter: Referindu-mă și la domeniul economic, ați declarat că vă luptați cu criza. V-ați uitat puțin în urmă, la prestația guvernului de până în prezent, sunteți mulțumit de aceasta, în contextul în care PIB-ul a scăzut peste așteptări în ultimul trimestru al anului 2009, iar rata șomajului a trecut recent de 8%?
Emil Boc: Eu vreau să vă spun că nimeni nu a crezut că Guvernul va reuși să închidă anul 2009, cu cea mai cruntă criză economică după al doilea Război Mondial și cu două alegeri politice, europarlamentare și prezidențiale, în ținta de deficit impusă de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, de 7,3%. Iată că deși au fost aceste greutăți politice și economice, am încheiat sub ținta de deficit pe care am negociat-o cu organismele europene, ceea ce demonstrează seriozitatea acestui guvern și faptul că a făcut ceea ce trebuie pentru a evita derapajele sociale care s-au produs, de exemplu, în alte părți ale Europei și ale lumii. Am reușit să plătim salariile, pensiile, am păstrat un curs stabil euro-leu, am realizat și obiective de investiții majore – numai dacă ne uităm la Autostrada Transilvania, cei 42 de kilometri, sau centura Ploieștiului, centura Timișoarei sau Pasajul Băneasa, și în același timp am evitat ca țara să evolueze pe o pantă greșită – uitați-vă la ce s-a întâmplat în Grecia, de exemplu, în afara noastră, uitați-vă la șomajul din Uniunea Europeană unde media este cu două procente peste media din România – deci toate aceste lucruri ne arată că am făcut ceea ce trebuie și am reușit să limităm efectele negative ale crizei.
Și eu aș fi vrut să fiu în vremea lui Tăriceanu, să am bani și să arunc cu ei în dreapta și în stânga – amintiți-vă că guvernul liberal a cheltuit patru miliarde de euro în septembrie, octombrie, noiembrie 2008. Noi am luat de la Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional 2,4 miliarde de euro. Dacă aveam banii aruncați pe fereastră de guvernul liberal în 2008, nu mai era nevoie să încheiem un acord internațional. Nu am o asemenea șansă și nu am avut șansa de a avea o creștere economică de 7,8%, cât a avut guvernul liberal. Am avut cădere economică pentru că în lume a fost o criză economică extrem de puternică. De aceea, eu cred că anul trecut am reușit să evităm derapajele economice și sociale și să pregătim terenul pentru o relansare economică în acest an. Pentru 2010, chiar dacă prima parte a anului va fi mai dificilă, și sub aspectul numărului de șomeri, și sub aspectul evoluției economice, vom încheia la nivelul anului 2010 pozitiv pe creștere economică, cu 1,3 % decembrie la decembrie. Nu sunt doar vorbele mele, ținta de 1,3 a fost aprobată de FMI și știți ce exigență au atunci când fixează asemenea ținte care pornesc de la evaluări concrete și reale, nu de la povești.
Reporter: La un moment dat prognoza era de 0,5..
Emil Boc: Criza asta economică i-a obligat pe toți să reevalueze din mers, și Banca Mondială, și Comisia Europeană, și FMI, au fost obligate, dată fiind evoluția crizei în lume, să își reevalueze analizele și să fixeze ținte. Cert este că ei au fixat ținte absolut dure care au presupus niște măsuri pe care le-am luat-amintiți-vă că anul trecut am luat niște măsuri extrem de dure, chiar în campania electorală am fost nevoiți să dăm câteva zile de concediu fără plată. Am făcut-o și asta putea să ne coste pierderea alegerilor, cine putea să aprecizeze un câștig la 70.000 voturi ? Dar am făcut-o pentru că am considerat că este corect față de țară, să nu sacrificăm interesul acestei țări pentru un interes politic concret, de alegeri, și s-a demonstrat că a fost cea mai bună politică. Iată că România astăzi și-a recâștigat prestigiul internațional, agențiile de rating repoziționează România pe un trend ascendent, organismele internaționale vorbesc pozitiv de această țară, ca fiind capabilă să își respecte angajamentele și să fie pe drumul bun. Asta se regăsește în investiții străine mai multe, prognozate pentru 2010, și pe un trend crescător al creșterii economice. Acele măsuri nepopulare puteau să ne coste pierderea alegerilor.
Reporter: În 2010 au fost înghețate salariile în sectorul public. Credeți că în 2011 persoanele care lucrează în sectorul public se pot aștepta la o mărire salarială ?
Emil Boc: A fost o decizie pe care am luat-o în 2009 cu PSD la masa guvernului, după analizele efectuate cu organismele internaționale. Nu a fost o decizie pe care am impus-o singuri. Repet, această decizie a fost luată împreună cu PSD-ul la masă, după ce am analizat toate aceste evoluții economice, ca premisă pentru consolidarea economică a acestei țări și, în măsura în care resursele economice financiare ne vor permite în anii următori, evident că vom vorbi de creșteri salariale.
Reporter: Aveți în plan un proiect național mare de investiții de la buget ?
Emil Boc: Uitați un proiect cu impact social și economic: proiectul de a construi locuințe în mediul rural pentru medici, profesori și ingineri. Un proiect extrem de ambițios al Guvernului, care rezolvă pe de-o parte o componentă socială, iar pe de altă parte ajută și la dezvoltarea economică pe orizontală. Spun o problemă socială, pentru că, astăzi, foarte mulți profesori, medici nu stau să predea la țară pentru că nu au o casă, o locuință. De multe ori este foarte greu să facă naveta de la oraș la țară și atunci avem suplinitori mai slab pregătiți decât titularii și o calitate mai slabă a actului medical și a actului educațional în mediul rural.
Uitați-vă la cazul caselor parohiale, Biserica Ortodoxă a avut înțelepciunea și știe că dacă îi pui la dispoziție preotului o casă, evident că va fi mult mai ușor să se stabilizeze acolo. Deci după modelul caselor parohiale pe care le au preoții, iată că și noi putem să învățăm din experiența Bisericii și să avem case pe care să le punem la dispoziția profesorilor, a medicilor, astfel încât să rămână acolo, în mediul rural. Va fi un proiect finanțat de Guvern în parteneriat cu autoritățile locale care vor pune la dispoziție terenul, iar noi vom găsi resursele financiare astfel încât, prin Ministerul Dezvoltării Regionale, un asemenea proiect să aducă beneficii pentru toată lumea.
Reporter: V-ați gândit la o sumă care să fie alocată proiectului ?
Emil Boc: Când vom lansa oficial proiectul în guvern, vom veni cu sumele și datele concrete. Ce pot să spun este că reprezintă o prioritate pentru guvern promovarea acestui proiect al Ministerului Dezvoltării Regionale.
Reporter: Locuințele vor fi date spre închiriere ?
Emil Boc: Spre închiriere. Eu cred că aș merge pentru a oferi pe gratis, vom vedea dacă se poate sau nu acest lucru, ca medicul, profesorul să stea acolo, la țară, și să aibă o locuință, pentru a putea avea o calitate mai bună a actului medical și actului educațional.
Reporter: Dar și astăzi se pot găsi case acolo, sunt destule locuințe care ar putea fi cumpărate de stat.
Emil Boc: Știți cum e, dacă intrăm pe ideea de cumpărare…eu vorbesc de locuințe noi care au toate dotările de la oraș, iar acum din fondurile europene avem posibilitatea de a realiza și canalizarea, și Internetul în mediul rural. Sunt foarte multe sate și comune care au deja Internet și vor avea și în continuare, astfel încât prin noile locuințe cu standarde de la oraș să poată avea aceleași condiții. Este primul pas pentru asigurarea egalității de șanse a copilului de la țară cu cel de la oraș, pentru a avea acces la servicii performante. Dacă nu ai un medic, până ajungi la oraș poți, Doamne ferește, să mori pe drum. Prezența medicului acolo este o garanție în plus că viața poate fi salvată mai ușor, iar din perspectiva actului educațional trebuie să facem tot ce ne stă în putință ca la țară copiii să aibă aceleași condiții și șanse de a putea avea succes în viață la fel ca și un copil de la oraș. Depinde după aceea de el dacă își fructifică sau nu această șansă, noi avem obligația ca stat să asigurăm respectarea principiului egalității de șanse.
Reporter: Nu numai medicul e important, trebuie să aibă și medicamente..
Emil Boc: Toate aceste lucruri se continuă pe alt palier cu altă politică. Avem o politică în privința medicamentelor compensate și a altora de la casa de asigurări de sănătate, unde va trebui să ne asigurăm în continuare că medicamentele ajung acolo unde trebuie și nu în altă parte.
Reporter: Sunt spitale în București unde oamenii vin cu medicamentele de acasă.
Emil Boc: Și asemenea situații trebuie să înceteze definitiv.
Reporter: Mă gândesc și la românii din străinătate. Ei au fost buni cât au trimis bani în țară, s-a pus problema cât la sută din PIB sunt bani trimiși de ei acasă, v-ați gândit să le asigurați condiții să vină cu un anume capital în România și să investească ?
Emil Boc: Există în analiză la guvern, pe baza programului de guvernare, și un proiect pentru sprijinirea noilor întreprinzători. Nu facem neapărat o distincție între cei care vin din afară și cei care sunt autohtoni, trebuie să avem respectarea principiului european al egalității de șanse. Eu sunt însă convins că românii vor veni mai repede acasă atunci când aici vor găsi aceleași condiții sau măcar pe aproape cu cele existente în Europa. Chiar să nu fie sută la sută ca în Europa, dar măcar să fie 80% ca în Europa, pentru că faptul de a fi acasă înlocuiește unele aspecte care nu sunt la fel cu standardele europene. De aceea avem nevoie în primul rând să modernizăm această țară, iar ceea ce face guvernul astăzi nu face altceva decât să modernizeze România, pentru a o pregăti pentru toți cei 22 milioane de români, și sunt sigur că mult mai mulți vor veni acasă când aici standardele vor fi ridicate, respectul față de banul public, respectul administrației față de cetățean, egalitatea în fața legii, o justiție echidistantă și mult mai puțin costisitoare, cu o judecată mai rapidă a proceselor, și cu tratament nebirocratic în raport cu diversele afaceri pe care vrei să le deschizi. Sunt lucruri elementare, iar dacă modernizăm și infrastructura și avem performanțe în sistemul educațional și de sănătate, fiți convinși că românii se vor întoarce acasă.
Reporter: O problemă foarte mare este șpaga.
Emil Boc: Când vorbeam de modernizarea statului, m-am referit inclusiv la asta. Tratament egal în fața legii, fără privilegii și fără discriminări. Încă în România mai există foarte multe reminiscențe ale sistemului fanariot, din nefericire., iar asta depinde de noi. Am reușit în 20 de ani să creăm instituții moderne, avem nevoie însă să îi obligăm pe oameni să fie pe măsura instituțiilor democratice create, iar mentalitatea oamenilor nu se schimbă de pe o zi pe alta. Mai sunt încă foarte multe mentalități de inspirație comunistă, fanariotă, care domină instituțiile publice din România, dar prin aplicarea fermă a legii, fără discriminări, putem schimba aceste mentalități.
Reporter: Vroiam să mă refer și la Agenția Națională de Integritate, sunt miniștri care au fost în Cabinetul dvs. și care acum se află în vizorul ANI, o declarație a președintelui ANI care spune că are dosare în lucru privind miniștri care sunt acum în Cabinetul dvs, dumneavoastră sunteți informat, ținut la curent, primiți informații despre aceste analize ?
Emil Boc: Nu am primit nicio informare și nici nu am dreptul legal să primesc vreo informare. Este o autoritate independentă a statului care trebuie să își facă datoria. Fiecare, cu mânuța noastră, ne completăm declarația de avere, iar ANI este o instituție abilitată să verifice. Dacă are observații, trebuie să o facă independent și imparțial, indiferent despre cine este vorba.
Reporter: Aveți curiozitatea să vă uitați la membrii Cabinetului, să vedeți X ce avere are, ca șef direct ?
Emil Boc: Nu sunt eu cel abilitat să verifice averile, eu pornesc de la prezumția de nevinovăție și de bună-credință a averii dobândite de către orice ministru, ca de altfel de către orice cetățean, iar autoritățile abilitate ale statului trebuie să își facă datoria. Recunosc că m-am uitat în august anul trecut, când am impus, pentru 2009 scăderea cu 20% a salariului membrilor Guvernului și am văzut că nu ar fi o problemă dacă le voi tăia cu 20% din salariu la fiecare din membrii Cabinetului.
Reporter: Dumneavoastră ați reușit anul trecut să economisiți ceva, considerați că și în 2010 puteți să mai economisiți sau credeți că este o perioadă de criză în care și dvs., ca simplu cetățean al României, simțiți asta pe propriul cont, pe propriul buzunar ?
Emil Boc: Am un salariu mai mare decât majoritatea românilor și am reușit să fac câteva economii în 2009, ținând cont de salariul pe care-l am, și împreună cu soția am reușit să pun deoparte puțin. Dacă vom putea să facem asta și în 2010, vom vedea, ca după ce nu voi mai fi în aceste funcții publice să văd ce voi face cu aceste economii.
Reporter: Dacă ar fi să dați un sfat românilor, care ar fi zona în care ar trebui să-și mai restrângă anumite cheltuieli ?
Emil Boc: Culmea ar fi să dau eu sfaturi românilor, cred că fiecare român este și poate fi propriul lui ministru de Finanțe, deci fiecare casă are un propriu „ministru de Finanțe”, că este soțul sau soția, ei știu cel mai bine unde pot să-și restrângă cheltuielile, unde pot să le extindă, în funcție de particularitățile familiei, de nevoile pe care le are, de resursele financiare existente. Deci nu mă consider în măsură să dau sfaturi nimănui, eu dau solicitări miniștrilor pentru a elimina risipa și pentru a respecta cheltuiala banului public. În rest, banul privat trebuie să și-l chibzuiască fiecare cum crede de cuviință.
Reporter: O ultimă întrebare legată de comunicare, au venit critici chiar de la membri PDL care au spus că nu ați făcut o comunicare eficientă. Considerați că au avut dreptate și trebuie să îmbunătățiți comunicarea cu opinia publică ?
Emil Boc: Oricând poate fi loc de mai bine, dar noi cred că ne-am făcut datoria ca și guvern să informăm opinia publică. Eu nu sunt însă răspunzător de deformările și de prezentările tendențioase, eronate, cu multă sau mai puțină rea-credință ale unor posturi de televiziune de care nu sunt responsabil, acolo sunt interese private promovate pe propriile criterii, iar eu nu sunt răspunzător de deformările pe care le fac unii sau alții din cei care merg la unele televiziuni private, ei trebuie să își asume răspunderea pentru ceea ce fac acolo și pentru faptul că nu informează corect opinia publică. Din punctul nostru de vedere, fără a spune că nu există loc de mai bine, vom informa întotodeauna și la timp corect opinia publică.
Reporter: După ședințele de guvern dvs. acceptați una, două întrebări. Aceea este tribuna unde puteți sta și epuiza toate întrebările care vi se aduc, tocmai pentru a clarifica…
Emil Boc: Ați vrea să rămână șomeri miniștrii și purtătorii de cuvânt care au și ei misiunea de a explicita, de a da detalii despre unele acte adoptate în guvern ? Eu abordez temele cele mai importante din guvern și sunt dublat de miniștri pe teme concrete, după care purtătorul de cuvânt dă alte informații necesare pe chestiuni punctuale. Dacă au aș sta să vorbesc cinci ore despre fiecare proiect mai mult sau mai puțin important, practic v-aș plictisi pe dvs. Eu prezint cele mai importante teme, miniștrii și purtătorul de cuvânt încheie în sinteză aspectele pe care le-am discutat.
