Emil Boc este așteptat, miercuri, să fie audiat de instanță în procesul în care fostul șef al Executivului, Călin Popescu Tăriceanu, îi cere daune pentru afirmațiile făcute în legătură cu contractul Sterling, avocații premierului susținând că declarațiile au fost făcute într-un discurs politic.
Judecătoria sectorului 5 București a stabilit pentru miercuri audierea lui Emil Boc, în dosarul în care acesta a fost chemat în judecată de fostul premier Călin Popescu Tăriceanu pentru declarațiile publice pe care le-a făcut în cazul Sterling.
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu îl acuză pe Emil Boc, în acțiunea de chemare în judecată, că ar fi mințit și că ar fi dat dovadă de rea-credință în declarațiile sale referitoare la hotărârea de Guvern privind concesiunea către Sterling Resources. Tăriceanu își argumentează acuzațiile privind vinovăția și reaua-credință a lui Boc în declarațiile la adresa sa invocând inclusiv faptul că actualul premier are studii juridice, este avocat și „avea cunoștință directă despre situația de fapt la care făcea referire”.
De asemenea, Tăriceanu susține că aceste afirmații au fost făcute în legătură cu Hotărârea de Guvern 1.446/2008, privind aprobarea Actului adițional numărul 11 la Contractul de explorare și împărțire a producției pentru perimetrele XIII Pelican și XV Midia, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Sterling Resources Ltd.
„Astfel, la data de 9 februarie 2009, cu ocazia unei prezentări, în Parlamentul României, pârâtul Boc Emil a afirmat că aș fi «pus la cale afacerea Sterling Resources», că «îi sprijin în continuare pe cei cu care am pus la cale această măsură prin care un contract de explorare și partajare a profitului a fost transformat într-un contract de acord petrolier și concesiune»”, se mai precizează în cererea de chemare în judecată.
De asemenea, fostul premier spune că Emil Boc și-a continuat afirmațiile neadevărate, insinuând că ar fi săvârșit „o „acțiune premeditată”, «din 2007 și-a pregătit mișcarea din 2008 pe final de mandat pentru a acorda acel contract care prejudiciază financiar interesele României, iar noi avem datoria să curmăm acest abuz»”. „Toate acestea sunt afirmații grave. Ele sunt cu atât mai grave, cu cât nu vin din partea unui politician de opoziție, ci vin chiar din partea persoanei care ocupă funcția de prim-ministru al României, reprezentând Guvernul și statul român, drept pentru care afirmațiile sale se bucură de o prezumție de veridicitate sporită. Toate aceste afirmații grave sunt mincinoase. Ele aduc atingere reputației mele, imaginii mele publice și îmi produc un prejudiciu moral. De asemenea, astfel de dezinformări neadevărate, iresponsabile aduc atingere încrederii pe care cetățenii trebuie să o aibă în sistemul de guvernământ democratic și în instituțiile statului”, mai susține Tăriceanu în plângere.
În continuare, fostul premier explică faptul că nu a avut nicio legătură cu inițierea Hotărârii de Guvern 1446/2008, susținând că a fost inițiată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), în conformitate cu atribuțiile legale ale acestei autorități, fiind adoptată cu respectarea tuturor prevederilor și procedurilor legale de către Guvernul pe care l-a condus, în calitate de prim-ministru.
Pe de altă parte, raportul Corpului de Control al primului ministru Emil Boc privind modul în care au fost respectate prevederile legale la încheierea și derularea contractului de explorare și împărțire a producției pentru perimetrele XIII Pelican și XV Midia dintre Agenția Națională pentru resursele Minerale și Sterling Resources Ltd., precum și a actelor adiționale la acestea și modul în care au fost inițiate, avizate, și adoptate actele normative de aprobare a acestora îi indică drept responsabili doar pe Gabriel Berca, secretarul general al Guvernului și pe Cătălin Doica, secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor, nefiind făcută vreo mențiune cu privire la Călin Popescu Tăriceanu.
De altfel, în iulie 2009, Guvernul Emil Boc a sesizat Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu legalitateaa contractului Sterling. „Persoanele responsabile sunt indicate a fi, pe diferite aspecte, cei trei foști președinți ai ANRM, fostul șef al Secretariatului General al Guvernului Gabriel Berca, pentru modul în care actul adițional a fost introdus și aprobat în ședința Guvernului, și un fost secretar de stat de la Ministerul Finanțelor, Cătălin Doică, pentru cum s-a semnat de către reprezentantul Ministerului Finanțelor fără să aibă delegare de competențe”, potrivit actelor depuse de Executiv.
Concluziile raportului în cazul Sterling arată că înțelegerea cu compania canadiană a fost una de tip PSA (Production Sharing Agreement), prin care statul angajează un investitor să execute anumite lucrări în favoarea statului, pe riscul și pe cheltuiala contractorului.
Miercuri, Emil Boc este așteptat să fie audiat de către judecător, care a admis la termenul anterior cererea în acest sens a lui Călin Popescu Tăriceanu.
În actele depuse de avocații lui Emil Boc, printre care și Valeriu Stoica, se susține că declarațiile premierului nu constituie o faptă ilicită.
„În cauza dedusă judecății, exercițiul dreptului la liberă exprimare, de către pârât, se particularizează prin aceea că atât emitentul opiniei, cât și destinatarul acesteia sunt oameni politici. Mai mult, afirmațiile pe care reclamantul le impută pârâtului au fost făcute în contextul unui discurs politic, așa cum însuși reclamantul recunoaște. În plus, obiectul opiniei formulate de pârât este dat de o problemă de interes general a societății, deci de o problemă care prezintă interes din punctul de vedere al discursului politic”, se arată în documentele din dosar.
De asemenea, avocații premierului susțin că în această situație limitele libertății de exprimare sunt mai largi decât în cazul unor simpli particulari și că afirmațiile au fost făcute în legătură cu activitatea publică a unui om politic.
„Aceste afirmații, cum că reclamantul ar fi pus la cale afacerea Sterling Resources, că îi sprijină pe cei cu care a pus la cale această măsură prin care un contract de explorare și partajare a profitului a fost transformat într-un contract de acord petrolier și conseciune, ori că mișcarea din 2008 a fost pregătită din 2007, se înscriu într-un registru normal de critică față de activitatea unui prim-ministru care a semnat Hotărârea de Guvern indicată mai sus și căruia îi revine principala răspundere pentru neregularitățile și prejudiciile astfel cauzate”, mai susțin avocații lui Boc.
Curtea Internațională de Justiție a decis, la 3 februarie 2009, că României îi revine 79,34 la sută din teritoriul disputat cu Ucraina în procesul legat de delimitarea platoului continental la Marea Neagră.
Ulterior, a început o dezbatere politică, transferată în plan public, privind un acord cu firma Sterling, generat de o hotărâre a fostului Guvern, condus de Călin Popescu Tăriceanu, aprobată la sfârșitul mandatului, care face referire la concesiunea perimetrelor XIII Pelican și XV Midia din Marea Neagră către compania canadiană. Hotărârea Guvernului Tăriceanu din 12 noiembrie 2008 este un act adițional la acordul petrolier încheiat la 24 august 2007 cu Sterling. Subiectul acestei dezbateri era suspiciunea că statul român, prin ANRM, a cedat Sterling resursele de petrol și gaze din cele două perimetre chiar înainte de a fi cunoscută decizia de la Haga în disputa dintre România și Ucraina privind delimitarea platoului continental al Mării Negre. Președintele Băsescu a cerut Guvernului, în februarie 2009, să clarifice disputa legată de firma Sterling.
În 18 februarie 2009, Tăriceanu anunța că i-a acționat în judecată pe premierul Emil Boc și pe social-democratul Iulian Iancu, pentru afirmațiile lansate la televiziuni despre modul în care el a gestionat cazul Sterling, cerând daune în valoare de 100.000 de lei fiecăruia.
