Premierul Boc a prezentat Parlamentului, ca măsuri de sprijinire în acest an a mediului de afaceri, un set de proiecte anunțate deja de Guvern, fără vreun program nou, precum crearea unui fond de susținere a investițiilor, amânarea impozitului anticipat pe profit, unificarea declarațiilor fiscale.
Într-un discurs susținut, marți, în Camera Deputaților, șeful Guvernului a amintit, pe parcursul a aproximativ 40 minute, măsurile susținute de Guvern în 2009 și care vor fi continuate și în acest an, precum programul „Prima Casă”, „Rabla”, neimpozitarea profitului reinvestit, acordarea de garanții și ajutoare de stat, și a prezentat și un alt set de măsuri care urmează să fie introduse în 2010 pentru sprijinirea mediului de afaceri.
Proiectele anunțate de premier au fost sprijinirea tinerilor care înființează o microîntreprindere, regândirea impozitului forfetar, crearea unui fond pentru susținerea proiectelor majore de investiții, unificarea declarațiilor fiscale impuse firmelor și realizarea unui sistem de completare a acestora printr-un portal electronic, compensarea datoriilor bugetare acumulate de firme cu TVA-ul de primit din partea statului, promovarea legii parteneriatului public-privat pentru proiecte ca terminalul de gaze lichefiate de la Constanța și o nouă centrală pe Dunăre realizată împreună cu autoritățile bulgare și amânarea impozitului anticipat pe profit.
Toate aceste proiecte au fost anunțate anterior de către reprezentanții Guvernului și sunt complementare celor introduse pe parcursul anului trecut, dar care, conform unui document de lucru al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), nu au avut efectul scontat.
Documentul BERD, prezentat în urmă cu aproximativ două săptămâni de MEDIAFAX, relevă că „stimulii” incluși în programul cu fonduri de 13 miliarde euro anunțat de guvernul României în februarie 2009 pentru sprijinirea economiei au fost până în prezent „mai mult imaginari decât reali”, iar efectul programului asupra creșterii economice a țării a fost neglijabil, întrucât au fost lansate puține proiecte.
Mai multe guverne din regiune au anunțat diferite programe fiscale care păreau să sprijine creșterea, însă în realitate acestea au avut un impact redus asupra economiei. BERD oferă ca exemplu planul executivului de la București de stimulare a activității economice.
„Să luăm exemplul României, unde guvernul a anunțat în februarie 2009 un pachet de stimulare a economiei în valoare de 13 miliarde de euro pentru a combate efectele crizei. Ideea era de a aloca cea mai mare parte, de peste zece miliarde de euro, pentru proiecte de infrastructură. Până acum, «stimulii» au fost mai mult imaginari decât reali; puține proiecte au fost demarate, iar efectul asupra creșterii economice a fost neglijabil”, se arată în documentul BERD.
