Blocul Național Sindical (BNS) cere Guvernului ca, în 30 de zile, să corecteze mai multe legi, pentru a preveni și combate evaziunea fiscală, în condițiile în care bugetul României este păgubit anual cu aproximativ trei miliarde de euro de pe urma acestor activități. Blocul Național Sindical a fost sesizat de către sindicaliștii din sistem că în România își desfășoară activitatea mii de „societăți sau persoane fantomă”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin, miercuri, într-o conferință de presă.
„Rețeaua este una extrem de bine pusă la punct, însă autoritățile de control – atunci când fac controale reale și nu sunt de fapt o parte a rețelei – nu pot face nimic împotriva acestora, în sensul recuperării crențelor uriașe datorate bugetului consolidat”, a spus Costin.
Potrivit liderului sindical, există cazuri vizate de anchetatori a căror amploare „capătă proporții inimaginabile”. O singură astfel de societate sau persoană fantomă ajunge să preia câte 10-20 de societăți datoare la buget și să acumuleze un prejudiciu de peste 10 milioane de lei, care nu va fi recuperat niciodată, a precizat Costin.
„Sistemul funcționează pe bază de rețea, deloc complicat, folosindu-se de complicitatea pasivă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, dar și a Oficiului Registrului Comerțului. Societățile comerciale – multe în zona tranzacțiilor cu produse agricole și materiale de construcții -acumulează datorii la bugetul consolidat de stat sau către terți. Intervin intermediarii care se oferă să găsească un cumpărător dispus să preia societatea datoare. Taxa de intermediere este între 2 și 10 la sută din valoarea creanțelor cunoscute, iar din cercul intermediarilor fac parte inclusiv politicieni, oameni de afaceri sau chiar lideri de sindicat”, a precizat Costin.
Astfel, potrivit lui Costin, aceste persoane sau firme fantomă, fără niciun fel de bunuri în proprietate, preiau societăți și nu plătesc niciodată datoriile acestora.
„Identificarea lor și apoi anchetarea firului până la intermediar și primul proprietar sunt dificile, iar de multe ori rezultatele anchetei se rătăcesc pe drumul spre justiție. Corupția și legislația permisivă au condus așadar la o situație în care sume colosale de bani nu mai ajung niciodată la buget și nimeni nu face nimic”, a afirmat Costin.
Blocul Național Sindical consideră că o cauză importantă a acestei situații este legislația actuală, motiv pentru care solicită autorităților să ia măsuri de corectare a mai multor legi.
Astfel, BNS cere modificarea Legii 31/1990 privind societățile comerciale, Legii 26/1990 privind Registrul Comerțului, în sensul aprofundării verificărilor pe care Registrul Comerțului trebuie să le facă înainte de a-și da avizul pentru înființarea unor firme, Ordonanței 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în sensul stabilirii unor norme de aplicare mai coerente.
„Cesiunea părților sociale și a activității trebuie să se poată face numai dacă există un certificat de atestare fiscală. În cazul în care există creanțe, atunci achitarea acestora trebuie garantată de noul asociat”, a precizat Costin.
Totodată, Costin susține că producătorii agricoli vând cereale la negru unor firme fără bunuri patrimoniale și fără angajați.
„Gata să dispară la cel mai mic semn de alarmă, aceste firme vând produsele mai departe altora, multe de bună credință, care își plătesc dările către stat. Acestea din urmă comercializează mai departe către beneficiarul final. De la producătorul inițial și până la consumatorul final, prețul produselor se dublează de cele mai multe ori, iar TVA-ul și impozitul pe profit se pierd odată cu primii intermediari din lanț”, a precizat Costin.
Liderul BNS a dat un exemplu cu privire la ceea ce se întâmplă în Portul Constanța, unde a început să se opereze transporturi cu cereale. „O firmă din România exportă către o firmă din Bulgaria un milion de tone de cereale, cu un preț de 0,3 lei pe kilogram. Dar acest milion de tone este doar în acte, autoritățile române fiind complice la fraudă. În realitate, nu trec în Bulgaria decât 0,05 tone, restul cantității rămânând în România. Apoi, firma din Bulgaria revinde în acte unei firme din România un milion de tone de cereale la prețul de un leu pe kilogram”, a exemplificat Costin.
Sindicaliștii BNS mai spun că prețul pâinii este influențat de această „piață neagră”. Potrivit lui Costin, România se află într-o perioadă mult prea dificilă din punct de vedere economic, are un buget cu mult sub nevoile reale și „nu-și permite să tolereze în continuare haosul existent acum”.
Conducerea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a organizat, săptămâna trecută, la sediul Ministerului Finanțelor Publice, prima întâlnire cu reprezentanții patronatelor din mediul de afaceri și ai sindicatelor, pentru a discuta despre prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
ANAF a prezentat strategia de prevenire și combatere a evaziunii fiscale și a făcut publică orientarea politicii de administrare fiscală. În acest context, președintele agenției, Sorin Blejnar, le-a cerut patronatelor suport în vederea prevenirii și combaterii evaziunii fiscale.
Agenția Națională de Administrare Fiscală are în vedere în acest an întărirea acțiunilor de control, accentuarea luptei cu rețelele evazioniste organizate în materie de TVA intracomunitar, intensificarea controalelor în domeniile care privesc destinația mărfurilor importate și organizarea jocurilor de noroc, monitorizarea antrepozitelor fiscale de producție și depozit a produselor accizabile – tutun, alcool, produse energetice, sistemul de leasing și diminuarea comerțul ilicit care afectează acțiunile de import-export.
Evaziunea fiscală la plata TVA a ajuns în 2008 la aproape 24 miliarde de lei, respectiv la 4,6% din PIB, fiind de peste trei ori mai mult decât valoarea de 7,4 miliarde lei din anul 2004, potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor obținut în luna februarie de MEDIAFAX.
Totodată, economia „neobservată” și-a majorat ponderea, în perioada 2004-2008, de la 14,5% din PIB la peste 21%, iar impozitarea acestui segment ar fi adus, anul trecut, venituri bugetare de 58,116 miliarde lei, reprezentând 11,3% din PIB. Munca la negru constituie cea mai importantă parte a economiei neobservate, reprezentând 50,8% din aceasta în primele nouă luni din 2008.
