BNR va reduce marți dobânda cheie cu 0,5 puncte, în condițiile scăderii inflației și economiei

Consiliul de Administrație al BNR va decide marți reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, la 8%, în condițiile scăderii inflației și a necesității relansării activității economice, care poate fi sprijinită prin continuarea reducerii ratelor la credite, consideră analiștii.
Toți analiștii economici chestionați de MEDIAFAX anticipează că CA al Băncii Naționale a României va decide reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, dar au opinii diferite privind evoluția ratelor rezervelor minime obligatorii.
Economistul șef al Raiffeisen Bank România, Ionuț Dumitru, crede că banca centrală va diminua dobânda de politică monetară, datorită unei evoluții foarte bune pe partea de inflație și perspectivelor favorabile pentru acest indicator, dar și în condițiile scăderii activității economice și faptului că presiunile pe curs s-au diminuat.
„Aș spune că este un moment foarte bun pentru reducerea dobânzii de politică monetară. În ceea ce privește rezervele minime obligatorii, există ceva șanse pentru o diminuare a ratei pentru pasivele în valută cu 5 puncte procentuale, dar acestea sunt mai reduse decât cele pentru scăderea dobânzii de politică monetară”, a declarat Dumitru.
El anticipează că tendința de scădere a dobânzilor la depozite și credite va continua în mod inevitabil, iar reducerea dobânzii de politică monetară nu poate decât să accelereze acest trend.
Dumitru a explicat că momentul de ajustare pentru dobânzile la credite și depozite diferă, întrucât la împrumuturile vechi cele mai multe bănci utilizează formule ale ratelor bazate pe ROBOR la șase luni, în timp ce majoritatea plasamentelor au scadență la o lună.
Astfel, chiar dacă ROBOR scade în prezent, efectul asupra dobânzii la credite se va observa la momentul recalculării ratei.
„Reducerea dobânzilor la credite va fi un stimul pentru activitatea economică, dar să nu ne așteptăm că ne va scoate imediat din recesiune. Problema creditării, dacă aceasta există, nu se referă la preț, întrucât chiar dacă ratele ar fi la jumătate față de nivelul actual tot nu ar exista o creditare exuberantă din cauză că cererea de credite solvabilă este redusă. Foarte mulți clienți nu se mai califică pentru a lua în împrumut, în contextul în care companiile înregistrează scăderi dramatice ale vânzărilor, iar populația are un grad de îndatorare ridicat” a continuat economistul șef al Raiffeisen Bank România.
Pentru ședința de politică monetară din luna noiembrie, ultima din acest an, Dumitru crede că deciziile CA vor depinde de evoluția cursului și a inflației, și că cel mai probabil scenariu indică o scădere a dobânzii cu 0,25 puncte procentuale.
Și Nicolaie Chidesciuc, senior economist la ING Bank România, are aceleași estimări privind evoluția dobânzii de politică monetară până la finele anului, dar a menționat că probabilitatea ca rata să ajungă la 7,5% la finele anului este „destul de ridicată”.
„Dobânda de politică monetară va scădea sub 7% până la finele primului trimestru din 2010, respectiv la 6,75%”, previzionează Chidesciuc.
În ceea ce privește rezervele minime obligatorii la pasivele în valută, economistul ING Bank România vede reducerea ratei cu 5 puncte procentuale în ședința de marți, la 25%, și cu încă 5 puncte în noiembrie, respectiv la 20%.
„Rata rezervelor minime obligatorii la lei este posibil să nu ajungă unde o vedeam noi la finele anului, respectiv la 10%, întrucât nu aveam în vedere mulți factori, printre care și lichiditatea existentă în acest moment în piață”, a spus Chidesciuc.
El nu crede că marți CA al BNR va decide și diminuarea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, pentru că există suficient de multă lichiditate în piață în urma conversiei în lei a sumelor atrase de Ministerul Finanțelor în valută, de exemplu de la FMI și emisiunea de titluri de stat în valută.
Referitor la evoluția dobânzilor, Chidesciuc crede că dobânzile la depozite și credite vor continua să scadă, iar relaxarea politicii monetare va contribui la acest trend.
Și economistul șef al BCR, Lucian Anghel, anticipează că BNR va decide reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale în septembrie, dacă analizează situația inflației, respectiv la cum a evoluat în ultima lună, când s-a situat cu mult sub așteptările pieței, precum și la perspectiva de scădere și în luna septembrie a acestui indicator.
„În ceea ce privește rezervele minime obligatorii, deocamdată aș previziona că BNR va menține ratele, în contextul lichidității consistente din piață, generată de reducerea rezervelor, de faptul că cererea de credite solvabilă nu este la un nivel ridicat și de acordul semnat pentru menținerea expunerii principalelor bănci cu capital străin din România”, a spus Anghel.
El crede că băncile comerciale vor scădea în continuare dobânzile la credite și depozite, dacă și BNR continuă reducerea ratei de politică monetară.
„România mai are până când își revine din punct de vedere macroeconomic și cred că și reducerea dobânzilor ar putea ușura recuperarea economiei”, crede Anghel.
Pentru ultima ședința de politică monetară din acest an, Anghel anticipează că ar trebui ca rata să fie în jur de 7,5% spre sfârșitul lui 2009 – începutul lui 2010, având în vedere și estimările privind o inflație de sub 4,5%.
Și economistul șef al UniCredit Țiriac Bank, Rozalia Pal, estimează că BNR va coborî marți dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, dar crede că ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută vor fi menținute.
Ea se așteaptă ca BNR să stabilească reducerea dobânzii în primul rând pentru că procesul de dedezinflație permite acest lucru.
„Inflația a decelerat în conformitate cu prognoza băncii centrale, astfel încât instituția are mână liberă să continue relaxarea politici monetare, în condițiile în care economia are nevoie de finanțarea mai ieftină”, a spus Pal.
Ea anticipează pentru ultima ședința de politică monetară a băncii centrale din acest an menținerea dobânzii și relaxarea ratelor rezervelor minime obligatorii cu 3-5 puncte la pasivele în valută și 2-3 puncte la cele în lei.
În ceea ce privește efectul pe care reducerea dobânzii de politică monetară l-ar putea avea asupra evoluției cursului, toți analiștii intervievați apreciază că acesta ar putea fi cel mult marginal.
Astfel, Dumitru nu crede că scădere dobânzii va avea un efect asupra evoluției leului, iar dacă acesta va exista va fi marginal.
„Modul în care reușim să îndeplinim condiționalitățile impuse în cadrul acordului cu FMI este mult mai important pentru evoluția cursului decât dobânda de politică monetară”, a spus economistul-șef al Raiffeisen Bank.
Și Anghel are o opinie similară cu cea a lui Dumitru în ceea ce privește efectul unei scăderi a dobânzii de politică monetară asupra cursului de schimb.
„Nu cred că o eventuală reducere a dobânzii de politică monetară ar influența major evoluția cursului de schimb, având în vedere că diferențialul de dobândă rămâne extrem de consistent. Mai degrabă nerespectarea condițiilor impuse prin acordul cu FMI, UE și alte instituții financiare internaționale ar influența major cursul de schimb. România ar fi arătat altfel fără acest acord cu FMI, UE și alte instituții financiare internaționale, iar politica monetară ar fi fost alta”, consideră economistul șef al BCR.
Pe de altă parte, Chidesciuc spune că tendința de apreciere a leului are ca explicație principală intervențiile BNR și, astfel, că o eventuală reducere a dobânzii de politică monetară nu va mai avea un efect asupra monedei naționale.
„Evoluția cursului este determinată în cea mai mare parte de deciziile BNR. Băncii centrale îi este destul de ușor să controleze evoluția cursului de schimb, în contextul adâncimii reduse a pieței și valorii rezervelor”, a mai afirmat economistul ING Bank România.
Consiliul de Administrație al BNR a decis, la începutul lunii august, să reducă dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, de la 9% la 8,5% pe an, și ratele rezervelor minime obligatorii pentru valută de la 35% la 30% din pasivele băncilor cu scadență sub doi ani.
De la începutul acestui an, BNR a efectuat alte trei reduceri de dobândă, proces început în luna februarie, când a aplicat o scădere de 0,25 puncte procentuale, de la 10,25% la 10%, urmată de o nouă tăiere în luna mai, de la 10% la 9,5%, prima relaxare de 0,5 puncte din ultimii doi ani.
La ședința de politică monetară din luna iunie, Consiliul de Administrație al BNR a scăzut cu 0,5 puncte procentuale rata dobânzii, de la 9,5% la 9%, începând cu 1 iulie.
Consiliul de Administrație al BNR se va mai reuni până la sfârșitul acestui an de două ori pentru a discuta problemele legate de politică monetară, pe 29 septembrie și pe 3 noiembrie.
BNR a fixat pentru finele anului o țintă de inflație de 3,5%, cu un interval de variație de un punct procentual, după ce a ratat încadrarea în obiectivele stabilite pentru acest indicator în 2007 și 2008. Instituția prognozează că indicatorul se va plasa la 4,3% în luna decembrie.
Prețurile de consum s-au redus în august cu 0,19% față de luna precedentă, comparativ cu declinul de 0,07% din iulie, iar rata anuală a inflației a coborât pentru a șasea lună consecutiv, de la 5,06% la 4,96%, nivel care nu a mai fost atins din luna august 2007.