Blocuri sub Cetatea de Scaun a Sucevei

Foamea de terenuri a dezvoltatorilor imobiliari nu are limite. În ritmul în care a început să se construiască, cu blocuri și clădiri de birouri pe fiecare palmă de teren, în curând Suceava va ajunge un ansamblu de beton și sticlă, cu pământ și verdeață numai în ghivece și jardiniere. Mai nou, sunt vânate și siturile arheologice, iar autoritățile sunt dispuse să coopereze cu vârf și îndesat, sub pretextul crizei de locuințe.
Sub Cetatea de Scaun a Sucevei, în situl arheologic „oraș medieval Suceava”, o firmă obscură din Dumbrăveni intenționează să construiască „ansamblul rezidențial Șipote”.
Pe un platou de 2.200 mp din Parcul Șipote ar fi trebuit să răsară două blocuri cu șase nivele, conform documentației inițiale.
Cineva de la Oficiul Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii o fi considerat probabil că șase nivele este cam prea mult și a dat aprobare doar pentru patru, cu obligația constructorului de a obține descărcarea de sarcină arheologică la săpături.
De asemenea, sugestia neoficială a responsabililor din Ministerul Culturii a fost ca blocurile să nu arate a blocuri, ci a hoteluri. Zona unde se vor ridica betoanele este delimitată administrativ de strada Grădinilor, Mirăuți, Luca Arbore și Ștefăniță Vodă, iar istoric de Cetatea de Scaun, Biserica Mirăuți și Biserica Domnițelor.
A cumpărat cu 2.700 de euro și a vândut cu 190.000 de euro Terenul pe care urmează a se construi „Ansamblul rezidențial Șipote” are propria lui istorie. Parcela în cauză s-a format prin divizări și comasări succesive de terenuri care au aparținut atât unor persoane fizice, cât și orașului, comunei urbane Suceava. De exemplu, în 1933, printre proprietari se aflau Eva Schmitt, Maria a Otto Bilinschi, Iacob Kauski, în 1968 familia Scobeniuc, iar în 2004, în aceeași zi, 5 iulie, au primit titluri de proprietate Rodica Vrînceanu-Dascălu, pentru 1.300 mp, și Maria Cecu, după Cecu Nicolae, 900 mp.
În noiembrie 2004, Rodica Dascălu și-a vândut parcela pe care a primit-o în una din cele mai frumoase zone din municipiul Suceava, cu 20 de milioane de lei vechi, adică 550 de euro. Maria Cecu i-a urmat exemplul, cu 80 de milioane de lei vechi, adică 2.200 de euro. Actele oficiale au fost făcute în 2005. Vânzarea ambelor parcele s-a făcut către Ionel Ruxandari, care la rândul lui a vândut, în aprilie 2007, firmei Professione Casa SRL Dumbrăveni, cu un preț în acte de 190.000 de euro.
Autoritățile din Cultură și administrația locală n-au nimic de obiectat Ansamblul Șipote prinde contur. Primăria Suceava a eliberat certificatul de urbanism, Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național a înaintat un memoriu favorabil către Ministerul Culturii, care a avizat ridicarea construcțiilor cu trei etaje și mansardă în parc, avizele de la utilități – gaz metan, energie electrică, telefonie, apă canal- sunt, investitorii mai așteaptă doar momentul în care și comisiile din Consiliul Local se vor pronunța favorabil.
Reprezentantul firmei din Dumbrăveni, Ștefan Huțanu, ne-a declarat, miercuri, că la această oră investiția depinde doar de promptitudinea cu care băncile vor răspunde cererii sale de finanțare, odată avizul Ministerului Culturii obținut. Tot el a precizat că sunt mai multe persoane care doresc să construiască în Parcul Șipote și că firmei lui, practic, nu îi aparțin decât 600 de mp. „Dorim să vedem ce putem face acolo, vrem să facem ceva frumos, dar depinde de bănci, cât de repede vor răspunde solicitărilor noastre”, ne-a spus Ștefan Huțanu. Întrebat cu câte sute de mii de euro a cumpărat terenul, investitorul imobiliar a răspuns că aceasta este o informație confidențială, pe care nu o poate dezvălui fără acordul partenerilor cu care intenționează să construiască blocuri la Șipote.
Ștefan Huțanu este din Frumoasa- Moara, iar ca afacere are o stație PECO neterminată la intrarea în Dumbrăveni. De câțiva ani lucrează în Italia, unde se pare că este asociat cu un italian la o firmă de construcții.