1. Adâncata, jud. Suceava – Biserica Sf. Dumitru: plan dreptunghiular, absida altarului poligonala și decroșată (elemente tipice la bisericile de lemn). În secolele XVIII și XIX, modificări succesive prin adăugarea a două pridvoare.
2. Baica, jud. Sălaj – Biserica Sf. Arhangheli (1645). Turn clopotniță cu foișor pe pronaos. Decorație sculptată și picturi secolul al XVIII-lea.
3. Balan, jud. Sălaj – Două biserici de lemn, valoroase prin decorul arhitectural: Sfinții Arhangheli din Joseni (1695) și Adormirea Maicii Domnului din Cricova (secolul al XVII-lea).
4. Bălești (lângă Târgu Jiu), jud. Gorj – Biserica de lemn Sfinții Arhangheli (1679) este considerată una dintre cele mai interesante edificii de acest tip din Oltenia. Picturile sunt de la 1679, respectiv 1736.
5. Borșa, jud. Maramureș – Biserica Sfinții Arhangheli (1700), este considerată una dintre cele mai frumoase biserici de lemn din România. Este remarcabil pridvorul vestic. Acoperiș cu dublă poală. Decor sculptat în lemn și picturi murale de la 1775.
6. Brădet, comuna Buntești, jud. Bihor – Biserica de lemn Sf. Ioan Teologul (1733), considerată printre cele mai reușite din țară. Plan dreptunghiular cu absidă decroșată. Ușa de acces în biserică, situata pe fațada vestică, reprezintă interpretarea în lemn a unui portal gotic.
7. Brădicești, comuna Dolhești, jud. Iași – Biserica de lemn Buna Vestire, ridicată la 1692-1694. Plan dreptunghiular și altar tot dreptunghiular. Picturi de secol XIX.
8. Călinești, jud. Argeș – Biserica de lemn cu dublu hram, Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru, 1720-1740. Se distinge prin decorul sculptat al stâlpilor și ancadramentelor.
9. Campofeni, jud. Gorj – Biserica Sf. Nicolae (1708-1710). Ansamblu de pictură murală de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Decorații în lemn remarcabile
10. Cizer, jud. Sălaj – Biserica de lemn din 1773, construită de meșteri moți conduși de Ion Necula Ursu (Horea). Pridvor perimetral. Ținând cont de valoarea deosebită a monumentului, a fost transferat la Muzeul Etnografic din Cluj.
11. Corund, jud. Satu Mare – Biserica de lemn Sfinții Arhangheli (1723), plan dreptunghiular, absida poligonala decroșată, turn clopotnița cu foișor pe pronaos, pridvoare pe laturile de vest și sud.
12. Dragomirești, jud. Maramureș – Biserica Adormirea Maicii Domnului, ridicată în anul 1722, poate fi admirată la Muzeul Satului din București. Plan rectangular, absidă decroșată și poligonală. Pridvor spațios.
13. Ferești, jud. Maramureș – Biserica Sf. Nicolae, construită la finele secolului al XVII-lea (al XVIII-lea), este ridicată din bârne de stejar. Pictura refăcută în secolul al XIX-lea. Nava dreptunghiulară cu absidă decroșată și poligonală.
14. Fildul de Sus, jud. Sălaj – Este considerată una dintre cele mai desăvârșite realizări ale arhitecturii de gen din România. Plan dreptunghiular, absida decroșată și turn clopotniță foarte înalt. Secolul al XVIII-lea.
15. Igoiu, comuna Alunu, jud. Vâlcea – Biserica Cuvioasa Paraschiva (1652) are plan dreptunghiular, absida poligonală. Pe latura de vest – pridvor.
16. Jercalai, orașul Urlați, jud. Prahova – Biserica Sf. Arhangheli Mihai și Gavril. Ridicată în 1731 în apropierea orașului Reghin, biserica este adusă de regina Maria la Bran, ca paraclis regal; ulterior este adusă la Urlați. Arhitectura deosebit de interesantă, turn clopotnița, pridvor deschis.
17. Lupșa, jud. Alba – Situată pe valea Arieșului, asemănătoare prin cultura lemnului și prin pitoresc cu văile din Maramureș, Lupșa adăpostește o mică biserică de lemn, interesantă prin arhitectură și istoric: ridicată în secolul al XV-lea, caracterizată prin elemente gotice, biserica este de tip sală, cu absidă poligonală decroșată. Construcția este întărită cu contraforți.
18. Margina, jud. Timiș – Biserica Cuvioasă Paraschiva (1737) este reprezentativă pentru acest stil și pentru zona Banatului. Plan dreptunghiular, absida poligonală, nedecroșată și picturi murale de secol XVIII.
19. Nadis, orașul Cehu Silvaniei, jud. Salaj – Biserica Sfinții Arhangheli (1732) este considerată un monument deosebit de valoros prin conservarea unor forme tradiționale, dar și prin decorație.
20. Rieni, jud. Bihor – Biserica de lemn Sf. Teodor Tiron (1753-1754), opera meșterului Tulea Ilie. Plan dreptunghiular; absida decroșată, mic turn pe pronaos. Picturi interioare din 1754, opera zugravului David din Pitești.
21. Rona de Jos, jud. Maramureș – Sat amplasat pe una dintre pitoreștile văi ale Maramureșului – Ronișoara. Biserica Nașterii Maicii Domnului este din anul 1665. Construită în lemn de stejar. Nava este dreptunghiulară și altar poligonal decroșat. Așa cum se mai întâlnește și la multe alte biserici, turnul clopotnița are un foișor care permite cuprinderea cu privirea a întregii zone.
22. Sighetu Silvaniei, comuna Chioșd, jud. Sălaj – Biserica de lemn Sfinții Arhangheli (1632). Plan dreptunghiular cu absida pătrată decroșată. Turn clopotniță cu foișor pe pronaos.
23. Soconzel, comuna Socond, jud. Satu Mare – Biserica de lemn Sfinții Arhangheli (1777), remarcabil monument de arhitectură populară. Plan dreptunghiular, absidă poligonală decroșată, turn clopotniță cu foișor pe pronaos și pridvor pe latura vestică. Decor sculptat la ancadramente și la stâlpii pridvorului. Picturi interioare murale din secolul al XVIII-lea.
24. Straoane, jud. Vrancea – Biserica Sf. Nicolae a fost ridicata în secolul al XV-lea și refăcută în secolul al XVIII-lea. Plan triconc (nu dreptunghiular cum apare la majoritatea bisericilor de lemn), pridvor deschis și turnul clopotnița este peste pronaos. Caracteristic este acoperișul care are streșini neobișnuit de largi.
25. Totoreni, comuna Târcaia, jud. Bihor – Biserica Adormirii Maicii Domnului (1696), valoros monument de arhitectură populară. Prispă pe latura sudică a naosului. Bogată decorație sculptată.
26. Vârciorog, jud. Bihor – Biserica Sfinții Arhangheli „este considerată una dintre cele mai reprezentative realizări ale arhitecturii de lemn din Munții Apuseni”. Are turn clopotniță și pridvor pe toate laturile.
Nu departe de orașul Sighetu Marmației (unde se află un muzeu în aer liber al arhitecturii tradiționale maramureșene) se află Săpânța, satul devenit faimos datorita Cimitirului Vesel – un loc unde crucile de lemn viu colorate sunt sculptate cu figuri umane și simboluri și gravate cu epitafuri comice în versuri. Meșterul cioplitor Ion Stan Pătraș, care a creat tot acest carnaval al morții, este de asemenea îngropat aici.
