Istorie

Biserica de lemn din Bănești



Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Bănești
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Bănești

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Bănești, județul Suceava, este un lăcaș de cult ortodox care a fost atestat din perioada anilor 1705-1707. O importanță deosebită din punct de vedere cultural o prezintă faptul că în cimitirul de pe lângă această biserică se odihnește bunica lui Mihai Eminescu, Paraschiva Iurașcu, mama Ralucăi Iurașcu.
Localizare
Satul Bănești, parte a comunei Fântânele, se află situat la o distanță de numai 8 km de localitatea Verești. Satul, cu oameni gospodari, păstrează cu sfințenie credința și tradițiile străbune. Drumul ce unește localitatea de satul Verești trece prin centrul satului; drumul este presărat de o parte și de alta cu un aliniament de tei. Din centrul satului se desprinde un drum cândva pietruit, iar în prezent modernizat grație programului Sapard. Și dacă peste tot în sat se percep urmele timpului, la vreo sută de metri pe acest drum timpul și-a conturat alte forme sub imaginea unei „Bisericuțe de lemn”.
Istoric – Biserica de lemn din Bănești
Construită în a doua domnie a lui Ion Antioh Cantemir Voievod, domnul Moldovei (1705-1707), biserica a fost așezată pe locul unei păduri de stejari, care astăzi nu mai există, dar a rămas vie în memoria bătrânilor. Ctitorul bisericuței a fost Ștefan Stamate, un mic boier fără ranguri din satul vecin: Bălușeni, astăzi numit Stamate.
Biserica impresionează nu prin mărime, ci prin stilul aparte, bizantin, cu influențe din epoca Renașterii. Istoria acestei bisericuțe este mai veche, majoritatea amănuntelor provenind de la părintele paroh Nicanor Lungu:
„În documente apare în 26 august, anul 7176 adică 1668, în timpul domniei lui Ilias Alexandru (1666-1668). În aceea vreme păstorea aici preotul-călugăr Aftănase, care din 1669 a slujit douăzeci de ani la această bisericuță cu 72 de familii de români creștini. Biserica nu mai era corespunzătoare și în 20 aprilie 1706 se dă în folosință o nouă biserică de lemn, cu hramul Sf. Nicolae. Numele ctitorului – boierul Ștefan Stamate – nu e înscris în izvoare istorice, dar apare în pisania dăltuită în ușorul de la intrare „Cu darul Tatălui Și A Fiului Și a Sfântului Duh apucatu-s-a dumnealui Ștefan Stamate cu tot cheltuiala dumisale și au făcut sfânta biserică în timpul domniei Ion Antioh Constantin Voievod în anul 7124 aprilie 20”.” (Arhiva Bisericii din Bănești)
Construirea trilobată a bisericii ar fi fost încredințată la doi păstori, materialul metalic fiind executat de către doi țigani. Dacă exteriorul nu atrage privirea în mod deosebit, aspectul interior impresionează prin vechimea dușumelei din scânduri de stejar, stranele cu motive geometrice încrestate în lemn de tei și stejar.
Biserica nu e pictată în interior, dar este zugrăvită în ocru pe care apar motive decorative, lucrate între anii 1826-1830 de către un meșter din Dumbrăveni, pe numele de Enache Ponici. În Bănești se află două biserici; bisericuța de lemn se află în partea de jos a satului, iar o a doua mai nouă, de zid, se află spre partea de nord-vest.
Mormântul bunicii lui Mihai Eminescu
Ceea ce interesează istoria literară este cunoașterea cât mai bună a datelor și faptelor în legătură cu Mihai Eminescu: viața poetului, legăturile de rudenie, pretențiile și toate evenimentele care au legătură cu personalitatea marelui poet.
În acest cimitir de lângă această bisericuță se odihnește bunica lui Mihai Eminescu, Paraschiva Iurașcu. Vasile Iurașcu din Joldești s-a căsătorit cu țăranca Paraschiva Brihuescu din Bănești.
Cu toate că era urmaș de boier, el a dus o viață răzeșească și a întemeiat o familie cu nouă copii, unul dintre ei fiind Raluca, mama poetului Mihai Eminescu.
Paraschiva Iurașcu s-a născut în anul 1785 și a decedat la vârsta de 51 de ani, după cum se spune din bătrâni. Venind iarna de la Joldești la Bănești cu trăsura, probabil pentru a-și vedea rudele, pe ghețușul podului trăsura s-a prăbușit cu cai cu tot, pierzându-și viața în acest accident.
De altfel, în biserica de lemn există o piatră funerară pe care este inscripționat un text în stil popular probabil redactat de Vasile Iurașcu, text care eternizează acest sfârșit. Paraschiva Iurașcu a fost înmormântată în timpul în care aici păstorea preotul Teodor Teodoreanu (1800-1845).
Este nevoie de fonduri pentru restaurare
Bisericuța poate fi vizitată, mai ales pe data de 6 decembrie, atunci când aici se prăznuiește hramul Sf. Nicolae.
Biserica nu este prea cunoscută publicului larg, fiind de o valoare inestimabilă, cu valoare culturală, dar la fel ca mai toate monumentele și aceasta a fost și este supusă presiunii timpului, acum necesitând lucrări de restaurare, fonduri insuficiente din bugetul local.
Bibliografie: Arhiva Bisericii din Bănești Suceava, Augustin Z. N. Pop – Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu (1969)
(Ionel CURCAN, sursa: www.ionelcurcan.ro)


Istorie: Biserica de lemn din Bănești
Istorie: Biserica de lemn din Bănești
Istorie: Biserica de lemn din Bănești
Istorie: Biserica de lemn din Bănești
Piatra de pe mormântul bunicii lui Mihai Eminescu, astazi se afla in biserica dupa ce a fost restituita de muzeul satului din Botoșani, în urma plângeri facute de catre sateni.
Piatra de pe mormântul bunicii lui Mihai Eminescu, astazi se afla in biserica dupa ce a fost restituita de muzeul satului din Botoșani, în urma plângeri facute de catre sateni.
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Bănești
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din satul Bănești


Recomandări

Biserica veche de lemn „Sf. Dumitru”, Parohia Nicani – Zamostea, sărbătorește, duminică, „100 de ani de existență”

Biserica veche de lemn „Sf. Dumitru”, Parohia Nicani – Zamostea, sărbătorește, duminică, „100 de ani de existență”
Biserica veche de lemn „Sf. Dumitru”, Parohia Nicani – Zamostea, sărbătorește, duminică, „100 de ani de existență”