Biserica a sprijinit Marea Unire

Ziua de 1 Decembrie este o zi de recunoștință sau mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru marele dar al unității și libertății naționale, dobândit de poporul român prin credință puternică și luptă jertfelnică de-a lungul a multor secole de suferință creștinește îndurate, prin înțelepciunea și voința fermă a conducătorilor patrioți, civili și clerici, prin vitejia și dorința fierbinte a poporului român de unitate și libertate națională.
Biserica Ortodoxă Română a sprijinit Marea Unire a tuturor provinciilor românești într-un stat român unitar, fiind împreună cu poporul în toate eforturile sale de afirmare și cultivare a conștiinței naționale și a dorinței de unitate națională.
Prin rugăciune, prin exemplu personal, prin cuvânt rostit și prin cărți tipărite, Biserica a fost activă în lucrarea de unire, angajând pentru acest ideal ierarhi cărturari, preoți și diaconi patrioți, profesori de teologie, studenți în teologie, călugări, călugărițe care au îngrijit soldații răniți, parohii și mănăstiri care au organizat colecte de bani și alimente, cu toții încurajând moral și material pe luptătorii români pentru libertate și unitate națională.
Este relevant faptul că între cei 1.228 de delegați oficiali în Adunarea Națională Constituantă, care s-au întrunit la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918 pentru proclamarea Marii Uniri, au fost și mulți slujitori ai Bisericii. Cele două Biserici românești din Transilvania (Ortodoxă și Greco-Catolică) au fost reprezentate la Alba Iulia prin cinci episcopi, patru vicari, zece delegați ai consistoriilor (consiliilor eparhiale) ortodoxe și ai capitlurilor greco-catolice, 129 de protopopi, câte un reprezentant al institutelor teologice-pedagogice și câte doi reprezentanți ai studenților.
Proclamarea Unirii de la Alba Iulia a fost precedată de slujba Sfintei Liturghii și de slujba de Te Deum, oficiate în locuri diferite de clerici ortodocși și clerici greco-catolici, întrucât Unirea cea Mare era trăită ca o lucrare sfântă și solemnă a comuniunii românești, a unității și libertății naționale, ca act de recunoștință sau mulțumire adusă lui Dumnezeu și ca prețuire a eroilor care s-au jertfit pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului, pentru libertatea și demnitatea poporului român. La Altarul bisericii ortodoxe din Alba Iulia, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de episcopul Ioan Papp al Aradului și Locțiitor de Mitropolit al Ardealului, care, în obișnuita încheiere a Sfintei Liturghii, a rostit: Cel ce a înviat din morți și a înviat astăzi și neamul nostru românesc, Hristos, Adevăratul Dumnezeu. Iar episcopul ortodox român de Caransebeș, Miron Cristea, viitorul Patriarh al României Mari, a citit, la sfârșitul Sfintei Liturghii, Rugăciunea pentru dezrobirea neamului românesc, într-o atmosferă de profundă emoție patriotică, intonând apoi, împreună cu toți românii prezenți, imul Deșteaptă-te, române!
Lucrările Adunării au fost prezidate de marele patriot Gheorghe Pop de Băsești, împreună cu episcopii de Arad și Oradea. Ședința s-a încheiat cu cuvintele episcopului ortodox Ioan Papp, care a subliniat faptul că Biserica și poporul sunt una, în cugete și simțiri, pentru împlinirea visului unității naționale.
Au urmat apoi cuvântările ierarhilor adresate celor 100 000 de români, adunați din toate provinciile țării pe Câmpul lui Horea, actualul platou din fața Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia, unde, în secolul 18, au fost trași pe roată doi martiri ai neamului românesc Horea și Cloșca.
În Marele Sfat al națiunii române, ca și în Consiliul Dirigent, au fost aleși, de asemenea, și slujitori ai Bisericii, iar episcopul și viitorul Patriarh Miron Cristea, împreună cu episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, au fost aleși membri în delegația de patru persoane care va prezenta Actul Unirii la București regelui Ferdinand I al României Mari.
Ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să păstrăm și să cultivăm darul unității naționale ca fiind un simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe și multe eforturi spirituale și materiale, spre slava Preasfintei Treimi, binele țării noastre și bucuria românilor de pretutindeni.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis la ședința solemnă a Academiei Române, prilejuită de sărbătorirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Academia Română, vineri, 28 noiembrie 2014.