Binecuvântare pentru o frumoasă cooperare

Cu prilejul împliniri a 500 de ani de la sfințirea bisericii cu hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Noude la Suceava, vechea catedrală mitropolitană a Țării Moldovei, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a organizat o serie amplă de manifestări liturgice și culturale dedicate acestei aniversări istorice.
Ctitorită de familia domnitoare a Mușatinilor, biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost începută în anul 1514 de voievodul Bogdan al III-lea (1505-1517), fiul lui Ștefan cel Mare (1457-1504), și finalizată de Ștefăniță Vodă cel Tânăr (1517-1527), fiul lui Bogdan, în anul 1522. Biserica a primit hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință, și a fost sfințită cu mânaMitropolitului Teoctist al II-lea al Moldovei, în ziua de 6 noiembrie 1522, după cum ne arată inscripția aflată deasupra ușii de intrare în pridvor.
Sanctuar de spiritualitate ortodoxă și operă de artă monumentală, biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan de la Suceava reprezintă, cu mici deosebiri, o copie a ctitoriei Sfântului Voievod Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Neamț.
Acest lăcaș sfânt a îndeplinit rolul de catedrală mitropolitană a Moldovei timp de 155 de ani, din anul 1522 până în anul 1677, când Sfântul Ierarh Dosoftei, Mitropolitul Moldovei, și-a mutat reședința la Iași.
În anul 1589, domnitorul Petru Șchiopul a mutat moaștele Sfântului Ioan cel Nou, în biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, de la fosta catedrală mitropolitană a Moldovei, biserica Mirăuți din Suceava, unde fuseseră aduse de Alexandru cel Bun în anul 1402.
Astfel, Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava a devenit al doilea sfânt ocrotitor al acestui lăcaș, precum și al Sucevei, al Bucovinei și al întregii Moldove.
În anul 1686, moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au început o lungă pribegie prin țări străine, când oștile regelui polonez Jan Sobieski, care se retrăgeau din Moldova, l-au luat ca ostatic pe Mitropolitul Dosoftei, împreună cu tezaurul Mitropoliei și cu moaștele Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.
La 14 septembrie 1783, după 97 de ani de pribegie în străinătate, moaștele Sfântului Ioan cel Nou au fost readuse la Suceava ca urmare a demersurilor bucovinenilor (și în special a Episcopului Dosoftei Herescu al Bucovinei) către autoritățile poloneze și austriece, fiind retrocedate în timpul împăratului Iosif al II-lea al Austriei (1780-1790).
De atunci, moaștele Sfântului Ioan cel Nou s-au aflat neîntrerupt în bisericaSfântul Mare Mucenic Gheorghe din Suceava, unde evlavia credincioșilor le cinstește după cuviință până în ziua de azi.
Evenimentul împlinirii a 500 de ani de la sfințirea bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava este marcat anul acesta (2022) de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu sprijinul Ministerului Culturii și a Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, printr-o serie de activități omagiale.
Între manifestările dedicate împlinirii a 500 de ani de la sfințirea bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, numite generic „Moștenirea Mușatină – Istorie, credință cultură”, organizarea la Biblioteca Națională a României a expoziției fotografice dedicată Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava surprinde în imagini, mărturii vizuale ale evlaviei față de Sfântul Ioan cel Nou, reflectate în arta religioasă din Moldova secolelor XV-XVII.
Astfel, redat artistic în frescă, miniatură sau orfevrărie, chipul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, care prin viața și moartea sa de mucenic a contribuit ca luminător de suflete la întărirea credinței ortodoxe în această parte a Europei, a dăinuit peste timp, dovedind atât intensitatea evlaviei, cât și importanța păstrării și transmiterii patrimoniului spiritual și cultural al poporului român.
Parafrazând pe filosoful creștin Pavel Florensky care a formulat argumentul estetic al existenței lui Dumnezeu în cuvintele: „Dumnezeu există pentru că există frumusețe”, putem și noi spune referitor la patrimoniul istoric și de artă, că un popor trăiește deplin în istorie dacă este și creator de frumusețe, de opere artistice și culturale perene.
Îi felicităm și îi binecuvântăm pe organizatorii expoziției „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava – o istorie în imagini de patrimoniu mondial”, care aduce un omagiu atât Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, cât și împlinirii a 500 de ani de la sfințirea sfântului lăcaș bucovinean, biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, valoros monument al artei și al spiritualității ortodoxe românești.
Cu prețuire și părintească binecuvântare,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
(Sursa: Basilica.ro)