Interviu

Băsescu: „Toată tinerețea, partenerii mei de ședință PCR erau valurile, furtunile, marea și o navă de 306 metri lungime”



Traian Băsescu: „Eu mi-am câștigat existența greu, n-am stat în ședințe de partid la uscat”. Foto: MEDIAFAX
Traian Băsescu: „Eu mi-am câștigat existența greu, n-am stat în ședințe de partid la uscat”. Foto: MEDIAFAX

Președintele Traian Băsescu le-a explicat românilor – la emisiunea „Nașul” de la B1 TV – ce-l deosebește de alți oameni politici postdecembriști care au făcut parte din defunctul PCR sau de tinerii formați sub influența nomenclaturii PCR. Președintele a mai descifrat și opțiunea lui Ion Iliescu pentru Mircea Geoană, în detrimentul lui Sorin Oprescu. „Toată tinerețea, partenerii mei de ședință PCR erau valurile, furtunile, marea și o navă de 306 metri lungime”
Traian Băsescu: Am fost membru de partid, că nu puteai, era de neconceput să termini Institutul de Marină, să te pregătești să pleci, să nu fii membru de partid. În anul IV toată promoția noastră era membră a Partidului Comunist Român, după ce în anul I trebuia să fii membru UTC, dacă nu erai până atunci. Dar nici unul dintre noi, din promoția mea, n-am trăit și n-am primit un leu de pe urma calității de membru de partid. Munca noastră a fost pe mare, n-am fost nici ca Adrian Năstase, să dau din gură pe la Institutul de Cercetări Politice sau unde a fost el, n-am trăit nici ca Ion Iliescu, din propagandă, n-am trăit nici ca Adrian Severin și nici ca Hrebenciuc, în aparatul de partid. Am fost un simplu membru de partid. Dar să știți că, poate dincolo de orice, lucrul care m-a mobilizat cel mai tare să condamn crimele comunismului a fost exact ca să închid acest capitol din viața mea și să închid acest capitol și din viața multor români care au suferit de pe urma modului cum Partidul Comunist a exercitat puterea. Eu nu am fost un defavorizat de comuniști, așa cum au fost cei din raport.
Radu Moraru: Da, dar în mentalitate, nu erați ca ei în ’90? Vă spun de ce, pentru că eu simt că nu vă iartă că i-ați trădat, mulți așa vă privesc. „De ce nu ești cu noi aici și te-ai dus în altă parte? Faci pe democratul? Vrei parlamentari mai puțini? Vrei reformă nu știu de care?” Adică unii dintre ei simt că vă taxează pe chestia asta.
Traian Băsescu: Poate fi și această abordare, numai că ea nu are valoare. Eu mi-am câștigat existența greu, n-am stat în ședințe de partid la uscat. 12 ani, toată tinerețea, partenerii mei de ședință erau valurile, furtunile, marea cât vezi cu ochii, o navă de 306 metri lungime de care răspundeai cu capul, pentru că îți pierdeai altfel și navă, și echipaj, nu…
Radu Moraru: Și vântu’, atunci negociați cu vântu’, v-am prins, deci au fost și momente de negocieri…
Traian Băsescu: Da, da, atunci negociam cu „vântu’”. De asta nu mă simt legat de ei. În plus, am mai avut un avantaj: cei 12 ani de umblat prin lume și un an jumate cât am lucrat la Anvers m-au ajutat să văd cu alți ochi realitățile de la noi. Mie mi-a fost ușor să mă adaptez unei societăți care voia să fie altfel după revoluție – pentru că o văzusem peste tot în lumea asta – și de aceea am avut ușurința de a înțelege, deși n-am devenit conștient de ce înseamnă capitalism și o societate modernă din ’90. Aduceți-vă aminte că în ’95 am votat împotriva restituirii caselor naționalizate. Deosebirea între mine și foarte mulți politicieni este că eu am avut capacitatea să progresez, să înțeleg, pe când alții au rămas și acum ca înainte de 1990, gândesc la fel. Ăștia sunt riscul mare pentru România, cei de care îi spuneam și domnului primar Chirtoacă astăzi și tinerilor de la Chișinău care au fost arestați, băgați în beciurile Miliției de la Chișinău, în timpul manifestărilor, că ăștia sunt periculoși, ei vor vrea tot timpul să revină. Știți ce-i curios? Că vor să exercite puterea politică precum pe vremea comunismului, dar vor puterea economică precum în vremea capitalismului. Dar cu amendamentul că numai lor li se cuvine puterea economică, nu și altora. Aici e marea problemă pe care ei n-o pot accepta: democrația totală.
Radu Moraru: Dar cum vă explicați că România – eu asta susțin – este condusă, ușor din umbră, că nu-i știm chiar pe toți, de aceiași oameni care au pus mână în ’90 pe ministere, pe tot felul de… pe presă unii dintre ei, pe politic? Parlamentarii tot timpul au în spate niște butoane, am văzut parlamentari cu butoane – apeși butonul și ăla, chiar dacă știe că spui o tâmpenie și o minciună, el o recită ca și cum e crezul vieții. Cum au reușit să pună mâna atât de bine și de ce nu poți să îi dai la o parte?
Traian Băsescu: Bun, aici e vorba de autoritatea în partid. Spre exemplu, degeaba au venit tineri la PSD, degeaba. Uitați-vă la… nu vreau să dau nume, că aș coborî prea jos nivelul discuției. Dar îi vezi, unii sunt președinți de comisii, de nu știu ce. Când le-a spus bătrânul edec Iliescu „băieți, ăsta-i drumul”, votează fără să întrebe de ce. Aici e marea problemă, că neputincioșii, cei care au nevoie să fie promovați de Ion Iliescu, susținuți de Marian Vanghelie – că altfel nu au forță să se impună prin mintea lor, prin ce învață despre politică, prin pozițiile lor – sunt atâția pe care îi vedeți vorbind în fiecare seară la televizor și în viața lor nu au inițiat un proiect de lege, domnul Moraru. Deci acești neputincioși cu statut de parlamentari sunt de fapt niște lachei ai grupului de la vârful partidului.
Radu Moraru: Dar Ion Iliescu, care este explicația, a reușit să rămână atât de puternic 20 de ani și astăzi este la fel de puternic ca acum foarte mulți ani? Care este explicația?
Traian Băsescu: Influent. Influent în interiorul partidului. Păi, Geoană, dacă Iliescu spunea, „nu tu vei candida, ci Oprescu”, Geoană era nimic astăzi.
Radu Moraru: Credeți că nu avea fanii lui?
Traian Băsescu: Avea pe Vanghelie, pe Hrebenciuc. Mare ispravă făcea cu ăștia doi? Fără Iliescu?
Radu Moraru: Bun. Eu cred că avea mult mai mulți, dar mă rog.
Traian Băsescu: Nu, dar ăștia erau emblematici și au rămas emblematici, da? Putea să și-l mai agațe de mare suporter și pe Voiculescu, și avea o echipă de suporteri numărul 1. Cred că îl bătea și candidatul de la cine? De la ecologiști pe Geoană, dacă nu avea susținerea lui Ion Iliescu.
Radu Moraru: Deci, credeți că a avut vreun moment de ezitare, credeți, Ion Iliescu între Sorin Oprescu, Mircea Geoană, alții?
Traian Băsescu: Nu, nu cred, nu cred, pentru că Ion Iliescu a înțeles că dacă s-ar fi îndreptat cu susținerea către Sorin Oprescu – care eu cred că este mai drag, dacă îmi permiteți să fac aprecierea asta, și Oprescu îi este mult mai loial lui Ion Iliescu decât Mircea Geoană – Ion Iliescu a înțeles că nu avea variantă pentru simplul motiv că un independent nu poate câștiga alegerile prezidențiale. Deci Mircea Geoană are structura de partid a PSD-ului. O structură foarte puternică, foarte bine așezată în teritoriu. Putea să meargă de zece ori pe zi lângă Oprescu, de care mie sincer îmi pare rău că s-a angajat în cursa asta, pentru că putea să mai stea până când își crea o structură de partid. A intrat într-o aventură, dar fără structură de partid nu ai cum să fii competitiv în alegerile prezidențiale.