Rezultatele exit-poll-urilor îi dau pe Traian Băsescu și Mircea Geoană drept competitori pentru turul al doilea al prezidențialelor, ceea ce înseamnă că, încă două săptămâni, temele predilecte de dispută ale celor doi – anturajul, Hayssam, nominalizarea premierului – vor reveni în actualitate.
Provocarea crizei politice, scandalul și tentativa presupusă de fraudare a alegerilor au fost principalele atacuri folosite de Mircea Geoană la adresa lui Traian Băsescu în campania electorală pentru primul tur al prezidențialelor, în timp ce acesta a acuzat anturajul liderului PSD, trimițând la Vanghelie, Hrebenciuc, Iliescu și Voiculescu.
Anturajul celor doi candidați a fost unul dintre punctele centrale ale atacurilor reciproce în campanie.
Geoană a făcut referiri la Emil Boc, la Elena Udrea, la Vasile Blaga, la Radu Berceau și la Adriean Videanu, vorbind de „mafia asfalturilor”, de „camarila portocalie”, în timp ce Băsescu a atacat anturajul lui Geoană, în care se regăsesc nu doar figuri emblematice pentru PSD, precum Ion Iliescu, Viorel Hrebenciuc, Marian Vanghelie, ci și Dan Voiculescu, propus de PSD vicepreședinte al Senatului.
În timp ce Geoană a acuzat în repetate rânduri că este convins că se pregătește o fraudare masivă a alegerilor, fără a indica, totuși, probe în acest sens, Băsescu a apelat la strategia de a minimaliza personalitatea lui Geoană, legându-l ombilical pe acesta de personaje care, în opinia unei anumite părți a electoratului, poartă o imagine negativă.
Candidatul PSD l-a acuzat pe Băsescu de distrugere de guverne, de sacrificare a colaboratorilor, în timp ce Băsescu a încercat să îl transforme pe Geoană în moștenitorul lui Iliescu, vorbind de „finul diplomat în spatele căruia se află Ion Iliescu, Vanghelie, Hrebenciuc și Voiculescu”.
Ieșirea PSD de la guvernare, demiterea guvernului Boc și tentativele Iohannis-Croitoru-Negoiță au constituit un alt punct în care opiniile exprimate de cei doi au fost opuse.
Băsescu a afirmat că ieșirea PSD de la guvernare a fost decisă din motive strict electorale, pentru ca Geoană să mai câștige câteva procente, iar demiterea guvernului Boc și respingerea Cabinetului Croitoru au fost iresponsabile, periclitând obținerea împrumutului de la FMI, argumentul folosit fiind tocmai legea propusă de PSD, de abilitare a guvernului demis de a propune un buget.
Optica lui Geoană asupra acestor evenimente a fost diferită, el acuzând că PSD a ieșit de la guvernare forțat de o presupusă presiune ce ar fi urmat să se facă la adresa unor miniștri social-democrați.
Propunerii Iohannis, pe care Băsescu a catalogat-o ca fiind decisă de „guvernul de la Grivco”, folosindu-se și de faptul că, la consultările de la Cotroceni, la care Geoană a refuzat să participe, nu a fost sprijinită decât de PNL, i s-a răspuns cu nominalizările lui Croitoru și Negoiță.
Reacția lui Geoană la cele două tentative ale lui Băsescu a fost: „Așa cum s-a confirmat, Traian Băsescu, oportunist cum îl știm, improvizează pe picior. Nu mai păcălește pe nimeni, îi dorește în continuare pe domnii Blaga, Boc și Videanu la butoanele puterii”.
Explicația lui Băsescu privind refuzul nominalizării lui Iohannis a fost: „Această ticăloșie de a stopa legislația promovată de Boc și de a stopa referendumul. A fost o întâlnire la firma condusă de Felix motanul, la Grivco, acolo s-au adunat Ion Iliescu, Geoană, Hrebenciuc și au stabilit să facă o farsă românilor, adică profitând de naivitatea lui Iohannis să îl invite să fie premier, iar ei să tragă sforile din spate”.
Controversa asupra majorității a fost folosită de liderul PSD pentru a invoca, alături de PNL și UDMR, refuzul lui Băsescu de a respecta Constituția, iar de președintele în exercițiu ca un nou prilej de a puncta la electorat, măgulindu-l că el constituie „adevărata majoritate”.
Dacă asupra fostelor și ipoteticelor guverne, Băsescu și Geoană s-au situat pe poziții antagonice, cei doi au avut o atitudine apropiată în ceea ce privește viitorul guvern, amândoi curtând PNL.
Geoană a făcut-o în virtutea colaborării cu PNL în cazul Iohannis și în încercarea de a-și apropia electoratul lui Antonescu în turul 2 al alegerilor, Băsescu din aceleași calcule electorale.
„Îmi doresc o majoritate de dreapta. Am făcut toate experiențele în mandatul meu: și cu majoritate de dreapta, și cu majoritate mixtă, stânga cu dreapta. Este clar să singura majoritate credibilă și care poate duce reformele în România este o majoritate de dreapta”, spunea Băsescu.
În replică, Geoană a vorbit despre „amintirile plăcute” ale PSD de pe vremea colaborării neoficiale cu Guvernul PNL condus de Călin Popescu Tăriceanu și a invocat „mai marea deschidere” a poporului pesedist față de liberali.
Subiectul Hayssam care, cel puțin din perspectiva mass-media, părea a fi un subiect preferat de atac la adresa lui Băsescu, nu a fost folosit direct de Geoană, care s-a ferit să facă trimiteri univoce în acest sens.
Atacat prin interpuși pe subiectul Hayssam, Băsescu a reacționat totuși, făcând, în schimb, trimitere direct către Geoană, dar și către Iliescu și afirmând că în timpul mandatului actualului președinte de onoare al PSD Hayssam se plimba cu avionul prezidențial cu tot cu soție și cu Munaf.
„Aș vrea să îi sugerez domnului Geoană să nu își mai utilizeze prietenii de familie pentru a ataca indirect, murdar, un candidat la Președinție”, mai spunea Băsescu după lansarea cărții lui Vladimir Gaetan pe tema cazului Hayssam.
Situația economică și eventualele soluții de viitor au fost folosite de Mircea Geoană pentru a răstălmăci unele afirmații ale lui Băsescu, acuzându-l pe acesta că ar dori ca în 2010 să majoreze TVA la 22% și să concedieze 20% dintre angajații bugetari.
În realitate, Băsescu declara că se poate analiza, însă abia în 2011, reducerea cotei de impozitare fiscală de la 16 la 14%.
Paradoxal, două dintre direcțiile de atac ale candidatului Mircea Geoană au fost pe domenii gestionate de miniștrii PSD, Ilie Sârbu la Agricultură, Marian Sârbu la Muncă și Protecție Socială și Ionuț Bazac la Sănătate.
„Eliberat”, cum spunea imediat după ieșirea de la guvernare, de povara alianței cu PDL, Geoană a folosit ministerele PSD pentru a ataca atât Guvernul Boc, cât și, prin ricoșeu, politica lui Băsescu.
Pe de altă parte, Băsescu a sugerat implicarea lui Geoană și a PSD în greva de la Metrou și, în comun cu Crin Antonescu, a speculat tăcerea pe care Geoană a păstrat-o asupra viziei neoficiale făcute la Moscova.
Și la dezbaterea televizată de la sfârșitul campaniei electorale cei doi și-au păstrat temele preferate de atac, iar Geoană a adoptat postura diplomatului înțelept care oferă flori doamnelor și își face titlu de glorie din a nu-și da soacra afară din casă, în timp ce Băsescu și-a luat soția ca model de moralitate și creștinarea ca faptă frumoasă.
