Traian Băsescu a declarat că „preocuparea imediată la acest început de an vine din direcția economică și financiară” iarb soluțiile, chiar dacă nu sunt posibile “peste noapte”, necesită o viziune ambițioasă. Potrivit șefului statului, pentru comunitatea internațională, anul 2008 va fi reținut în istorie ca un an al crizelor.
„Sunt factori de tensiune care s-au acumulat și care s-au multiplicat, complicând și mai mult eforturile noastre de a face față provocărilor acestui început de secol: terorismul, securitatea energetică, schimbările climatice, migrația, lupta împotriva sărăciei, încălcarea drepturilor omului, neproliferarea armelor de distrugere în masă”, a spus șeful statului.
Potrivit lui Băsescu, „preocuparea imediată la acest început de an vine din direcția economică și financiară”.
„Multe state se apropie sau se află deja în recesiune. Există riscul ca situația să se agraveze, iar pericolul cel mai mare este ca instabilitatea economică și insecuritatea energetică să complice și mai mult ecuația, oricum complexă, a securității globale în ansamblu”, a spus șeful statului, precizând însă că modul în care a reacționat comunitatea internațională în fața acestei realități dă motive de speranță.
„Chiar dacă soluțiile nu sunt posibile peste noapte, ele necesitând ani de zile, important este să avem o viziune ambițioasă și voință politică pe măsură. Anul 2008 a arătat că încă există această voință. Anul 2009, deși se anunță la fel de complex precum cel precedent, trebuie să fie anul care va oferi unele confirmări mult așteptate, cel puțin în câteva direcții”, a spus Băsescu.
Potrivit șefului statului, în vreme de criză, se deschid oportunități pentru accelerarea schimbării și pentru introducerea de reforme structurale.
„Depinde de noi cum le gestionăm și aici consider că, pentru a garanta un sistem mai sigur și mai durabil, ar trebui să avem în vedere cel puțin patru deziderate esențiale. Primul este legat de gestionarea crizei economice astfel încât să asigurăm dezvoltare și creștere durabilă, al doilea este legat de menținerea în atenție a problemelor globale stringente precum: schimbările climatice, sărăcia, migrația, energia, deficitul democratic din unele zone ale globului și terorismul. Al treilea element este legat de consolidarea sistemului de drept internațional și, în sfârșit, al patrulea element în opinia noastră este legat de întărirea și eficientizarea instituțiilor internaționale, prin îmbunătățirea capacității de a impune forța dreptului internațional acolo unde este cazul”, a explicat președintele.
În opinia șefului statului, posibilitatea de a face față provocărilor actuale va depinde cel mai adesea de capacitatea fiecărui stat de a lucra în multiple parteneriate, în sensul de a conlucra cu actorii cheie la fiecare nivel pentru a construi noi relații și instituții care să permită o acțiune eficientă pentru binele tuturor.
„Secolul XXI are nevoie de multilateralism care să fie deopotrivă inclusiv, flexibil și pragmatic”, a apreciat președintele, apreciind că acesta trebuie să se bazeze pe un sistem solid de drept internațional și pe instituții internaționale puternice atât cele cu vocație universală, precum Națiunile Unite, cât și pe cele cu vocație regională.
„Am văzut că situațiile de criză pun la grea încercare întregul ansamblu al sistemului internațional. De aceea, accentul trebuie pus pe prevenirea dar și pe consolidarea instrumentelor pe care le avem la îndemână. Însă lucrurile nu trebuie forțate artificial și nu trebuie să pornim de la zero. Fundamentele sistemului de securitate sunt singurul scut viabil pentru prevenirea și gestionarea unor crize precum cele la care am făcut referire”, a spus președintele.
El a mai arătat că „principiile de drept izvorâte din Carta Națiunilor Unite și din Actul Final de la Helsinki rămân valabile și astăzi”.
„În acest fel am argumentat și poziția noastră privind Kosovo în februarie 2008, sau Georgia în august 2008. Încrederea noastră în valențele ultilateralismului este dovedită constant și prin încurajarea soluțiilor analizate și propuse de Curtea Internațională de Justiție, o componentă fundamentală a Organizației Națiunilor Unite”, a spus Băsescu.
În opinia lui Traian Băsescu, „folosirea instrumentelor internaționale consacrate a început să fie potențată și de noi formule precum parteneriatele de consolidare a păcii și securității angajate de Organițația Națiunilor Unite cu diverse organizații regionale”.
„De aceea, soluțiile pentru provocările secolului XXI vor trebui să valorifice și mai mult multilateralismul regional eficient. Mă refer la organizații precum OSCE, Consiliul Europei, ASEAN, Uniunea Africană sau UNASUR care sunt fie organizații de cooperare, fie organizații cu vocație integraționistă, ce se inspiră într-o mare măsură din proiectul European”, a adăugat președintele.
Potrivit lui Traian Băsescu, „multilateralismul ar trebui să reflecte noua lume în care intrăm, o lume din ce în ce mai interdependentă și multipolară”.
„Noi poli de putere se afirmă și vor fi din ce în ce mai mult recunoscuți ca atare. Provocările situației globale în care ne mișcăm cer inevitabil răspunsuri collective”, a conchis el.
