Președintele Traian Băsescu a declarat, marți, că nu și-a propus să dizolve Parlamentul imediat după alegeri, ci că va încerca să formeze o nouă majoritate în cazul în care România nu va avea Guvern până atunci.
„Nu mi-am propus să dizolv Parlamentul. Obiectivul meu este să avem guvern. Ori imediat după prezidențiale voi încerca să realizez guvernul dacă nu se realizează până atunci”, a declarat Traian Băsescu, întrebat cum comentează declarațiile lui Ion Predescu, judecător al Curții Constituționale, care a spus că noul președinte, indiferent care va fi acesta, nu poate dizolva Parlamentul după alegeri, în cazul căderii unui al doilea guvern, întrucât raporturile Președinție-Parlament sunt reprezentate pe perioada unui mandat.
Președintele Traian Băsescu a declarat, în 16 octombrie, că, dacă Parlamentul nu va valida, până la prezidențiale, două propuneri de guvern, Constituția i-ar permite să dizolve Legislativul, începând cu 7 decembrie, dacă ar fi președinte în exercițiu, dar că preferă să nu facă acest lucru. El a revenit a doua zi, spunând că în declarația privind posibilitatea dizolvării Parlamentului începând din 7 decembrie fost vorba de „o eroare de exprimare” și menționând că s-a referit la o dată de după alegeri.
Șeful statului a mai spus, în 5 noiembrie, că nu ar fi de dorit să se ajungă la alegeri anticipate. Menționând că dizolvarea Parlamentului reprezintă un mecanism de deblocare a crizelor politice, Traian Băsescu și-a exprimat convingerea că România nu mai poate suporta încă un scrutin.
Atât președintele PSD, Mircea Geoană, cât și cel al PNL, Crin Antonescu au invocat faptul că, în cazul căderii a două guverne propuse de premieri desemnați de actualul președinte, alegerile anticipate sunt improbabile.
Liderul PSD, Mircea Geoană, a declarat, la jumătatea lunii octombrie, că PSD nu-l va vota nici pe al doilea premier propus de Traian Băsescu, el apreciind că alegerile parlamentare anticipate sunt, chiar în această situație, „improbabile”, Curtea Constituțională trebuind să se pronunțe asupra acestui aspect. Geoană a precizat că este neclar, din punct de vedere juridic și constituțional, dacă o eventuală cădere, de două ori, a unui Guvern, înseamnă în mod automat, pentru un nou mandat de șef de stat, dizolvarea Parlamentului.
„În acest moment, opinia mea este că aceste alegeri ( parlamentare anticipate, n.r.) sunt improbabile. Rămâne de văzut, inclusiv la Curtea Constituțională, dacă o eventuală cădere de două ori a unui Guvern înseamnă automat, pentru un nou mandat de președinte, dizolvarea Parlamentului. Acest lucru este încă neclar din punct de vedere juridic și constituțional”, a spus Geoană.
Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că, în opinia sa, din punct de vedere constituțional, chiar căderea înainte de 6 decembrie a Guvernului propus de Liviu Negoiță nu înseamnă alegeri anticipate, „pentru că în noul mandat președintele ar trebui să mai facă două încercări, indiferent cine ar fi acela”.
Constituția prevede, la articolul 89, că, „după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură”.
Alineatul 3 al aceluiași articol menționează însă că „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență”.
Conform prevederilor constituționale, un președinte își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către cel ales la scrutinul prezidențial următor.
Articolul 83 al Legii fundamentale stabilește că mandatul președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.
„Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales”, stipulează cel de-al doilea alineat al articolului 83.
