Președintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la RRA, că în contextul în care România nu primește banii de la FMI și UE, orice Guvern, fie învestit, fie interimar, va trebui să decidă „unde nu face plățile”, adică fie să nu plătească integral salariile și pensiile, fie să nu plătească investițiile
Riscul iminent legat de plata salariilor și pensiilor este din decembrie, a spus Băsescu, referindu-se la persepctiva în care FMI și UE nu livrează banii din tranșele de împrumut din cauza lipsei unui Guvern.
El a spus că, în acest context, orice Guvern, fie învestit de Parlament, fie interimar, va trebui să decidă „unde nu face plățile”, adică fie nu se plătesc integral salariile și pensiile, fie nu se plătesc investițiile”.
Băsescu a spus că, astfel, se dovedește că adoptarea moțiunii a fost o eroare.
Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, că FMI și-a amânat misiunea de evaluare a României în absența unui guvern în deplinătatea capacității de exercitare a funcției la București, dar a adăugat că România va primi săptămâna viitoare o tranșă de 300 de milioane de dolari.
„Domnul Lucian Croitoru va prelua misiunea formării viitorului Cabinet în următoarele condiții: FMI a anunțat amânarea misiunii de evaluare a României datorită lipsei unui guvern în deplinătatea capacităților de exercițiu. Misiunea de evaluare va avea loc după ce România va avea un Guvern aprobat în Parlament”, a spus Băsescu.
El a adăugat că „efectele unei întârzieri în a avea rapid un Guvern competent și aprobat de către Parlamentul României sunt extrem de serioase pentru România”.
„Într-adevăr, vom primi tranșa de 300 de milioane de dolari de la Banca Mondială săptămâna viitoare. Această tranșă nu este pusă în pericol. Dar România trebuie să mai încaseze până la sfârșitul anului două tranșe: una de la FMI, în valoare de 1,5 miliarde, din care jumătate trebuie să finanțeze deficitul bugetului de stat, și o altă tranșă de la UE, în valoare de 1 miliard de euro, destinată tot finanțării deficitului bugetului de stat”, a explicat președintele.
Băsescu a spus că în aceste condiții, „imperativul trecerii rapide prin Parlament a unui Guvern care să poată fi partener de negociere cu FMI și UE este esențial”.
A doua evaluare a acordului era programată pentru sfârșitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie, când o misiune a FMI urma să vină la București pentru a urmări stadiul îndeplinirii condiționalităților stabilite pentru finele lunii septembrie.
Cea de-a treia tranșă din împrumut are o valoare de 1,409 miliarde DST (aproximativ 1,5 miliarde euro) și ar urma să fie acordată în luna decembrie, în funcție de raportul celei de-a doua evaluări.
România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanțare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM și BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
La începutul lunii mai, FMI a virat prima tranșa din împrumut, care a intrat la rezerva BNR, iar în luna septembrie a acordat și banii aferenți celei de-a doua tranșe din împrumutul stand-by, din care jumătate au intrat la rezerva valutară a Băncii Naționale a României și jumătate în contul Trezoreiei statului aflat la BNR.
Guvernul și Fondul Monetar Internațional au convenit, în luna august, asupra unui deficit de 7,3% din PIB în acest an, față de ținta de 4,6% stabilită la momentul încheierii acordului stand-by, în luna martie. Noua proiecție prevede și o reducere a deficitului bugetar la sub 6% din PIB anul viitor.
