Traian Băsescu a atacat și a jignit cu sârg jurnaliștii și trusturile de presă timp de cinci ani, dar a continuat să se declare un apărător al libertății presei, ajungând ca, în 2009, ziarele, televiziunile și mogulii să fie principalul subiect de campanie pentru un nou mandat la Cotroceni.
Traian Băsescu spunea, în campania electorală din 2004, că va face ca drepturile și libertățile cetățenilor să fie respectate deplin, menționînd „regresul grav” de după 2000 în libertatea de expresie – căreia trebuie să îi corespundă o presă independentă, și în libertatea de asociere – căreia trebuie să îi corespundă o societate civilă activă. Președintele declara, pe 13 decembrie 2004, la o zi după câștigarea prezidențialelor, că garantează că „presa va redeveni liberă”.
După vizitele lui Băsescu în Polonia și Marea Britanie, în presă au apărut materiale critice privind organizarea deplasărilor de către ambasadele din cele două țări. La începutul lunii februarie 2005, Președinția a decis ca ziariștii acreditați la Cotroceni și care îl însoțeau pe șeful statului în deplasările externe să nu mai fie luați în avionul oficial. Adriana Săftoiu, purtător de cuvânt al Președinției, menționa că în vizitele pe care le-a făcut președintele în străinătate s-a constatat un „deficit de organizare” și că pentru a evita pe viitor aceste situații, s-a luat decizia ca deplasarea jurnaliștilor să fie organizată de redacții. Era vorba despre deplasarea până în țara vizitată de președinte, de cazarea și transportul pe teritoriul acesteia. Președinția urma să se ocupe doar de acreditarea jurnaliștilor la acțiunile șefului statului. În cele din urmă, după câteva luni, presa a fost primită din nou în aeronava prezidențială.
Presa a relatat că, în 2005, la un eveniment de bilanț al Poliției, o jurnalistă de la Antena 1 l-a întrebat pe Traian Băsescu cum i se pare Poliția română în mandatul său de șef al statului. „În orice caz, mult mai frumoasă decât tine”, i-a răspuns Traian Băsescu. În decembrie 2005, la bilanțul de un an al Alianței PNL-PD, șeful statului a fost întrebat de un reporter MEDIAFAX dacă a fost invitat sau a venit din proprie inițiativă, iar Traian Băsescu a considerat întrebarea nepotrivită și i-a răspuns: „O lipsă de bun-simț mai mare nu am văzut la un ziarist!”.
Președintele declara, la 1 februarie 2006, la bilanțul MAI, că trusturi de presă se bat între ele, pentru că în spatele lor se află grupuri de interese de tip mafiot, care le utilizează în bătălia de discreditare a adversarului de piață sau a instituțiilor statului.
În primăvara anului 2006, societatea civilă îi cere președintelui să se delimiteze oficial de comunismul din România, în numele statului. Solicitarea a fost făcută chiar înaintea unei vizite în China. Acolo, în timpul unei conferințe de presă, un ziarist român îl întreabă pe președinte dacă va da curs solicitării societății civile. Băsescu refuză să răspundă la întrebare, iar în avion, la întoarcere, într-o discuție cu presa, se referă la respectivul ziarist, în prezența acestuia, cu apelativul „nărod”, pentru că a pus „o astfel de întrebare într-o țară comunistă”.
Băsescu a avut, pe 26 martie 2006, la Cluj, un schimb dur de replici cu mai mulți ziariști din presa locală, declarând că „dacă ziaristul crede că mai prezintă interes pentru instituțiile statului, greșește”. Întrebat dacă sinteza pe care o primește de la serviciile secrete face referire și la ziariști, Traian Băsescu a răspuns: „Vă credeți atât de importanți? Discutăm de informații de securitate națională. Când vă văd ducându-vă la televizor și informând națiunea că vă ascultă serviciile… Ce credeți că aveți voi în cap și nu spuneți pe gură?”.
Același jurnalist i-a amintit președintelui că a ajuns la putere cu ajutorul ziariștilor pe care îi atacă și ridiculizează. „Depinde dacă aveți simțul umorului sau nu. Dumneavoastră puteți fi supărat, pentru că, dacă eu m-aș supăra de fiecare dată, aș face hepatită. Iar se vor supăra unii care cred că ziariștii sunt de mare interes pentru instituțiile statului, sunt de interes prin ce scriu. V-ați deformat, aveți impresia, sau promovați ideea, că instituțiile statului supraveghează populația, ziariștii. Sunteți atât de departe de realitatea funcționării astăzi a instituțiilor la 16 ani de la Revoluție, încât este aproape șocant pentru mine să constat diferența dintre realitate și ce se poate spune public despre aceste instituții”, a răspuns președintele. Șeful statului a precizat că România nu mai are instituții îndreptate către menținerea unei clici la putere sau a unei oligarhii, iar instituțiile României nu ar mai putea lucra așa dintr-un motiv simplu: lucrează în NATO, în UE.
„Dacă credeți că instituții de gen Securitate, care ascultă ziariști, pot funcționa în România, vă înșelați. Lucrează în cooperare în interiorul României și afară. Au obiective comune. Eu când văd ziaristul că iese la televizor și spune «pe mine mă ascultă»….Cine credeți că e interesat?”, le-a spus Băsescu ziariștilor. O ziaristă l-a întrebat insistent pe Băsescu la cine face referire, urmând un alt schimb dur de replici. Jurnalista i-a reproșat șefului statului că îi bagă pe jurnaliști „în aceeași oală”. „N-am venit să vă ofer un tabloid pentru mâine”, i-a spus președintele, la care aceasta a subliniat că nu lucrează la un tabloid. Președintele a continuat: „Dar puteți să-l faceți, că nu e timpul pierdut (…) Fiți liniștiți, nu se ascultă ziariști. Se ascultau probabil pe vremea când se controla ce se scriem, când era Scânteia”.
Presa l-a acuzat în octombrie 2006 pe Traian Băsescu că a spus despre ziaristul Ovidiu Zară, pe atunci la cotidianul „Curentul”, că este „găozar”. La finalul declarațiilor de presă de la sediul SRI, la care șeful statului a participat alături de Radu Timofte și George Maior, fostul și, respectiv, actualul director SRI, Băsescu a anunțat că deține o informație, încă neverificată, conform căreia în Serviciu nu mai există niciun fost ofițer al Direcției I a Securității, ci doar un fost ofițer din Direcția VI. Zară l-a întrebat dacă din afirmația sa se poate înțelege că în SRI nu mai sunt ofițeri ai fostei Securități. Președintele a răspuns scurt: „Dacă aveți nevoie de un titlu pentru ediția de mâine, deja îl aveți”. După acest răspuns, Băsescu, Timofte și Maior au coborât scările spre ieșirea din sediul SRI. Majoritatea ziariștilor au rămas în locul unde avuseseră loc declarațiile de presă, însă în spatele celor trei a coborât și ziaristul menționat, alături de alți doi jurnaliști, urmat apoi de restul reprezentanților presei.
Jurnalistul a relatat, ulterior, că, în timp ce cobora scările spre ieșire, Băsescu le-a spus lui Timofte și Maior: „Câte un găozar d’ăsta crede că ne poate întinde capcane în modul ăsta”. Remarca președintelui a fost confirmată și de ceilalți doi ziariști și de un cameraman care se aflau în spatele președintelui când acesta cobora scările. Ziaristul care îi adresase întrebarea în conferința de presă s-a simțit vizat și i-a spus lui Băsescu: „Generoasă remarcă, domnule președinte!”, iar șeful statului i-a răspuns: „Altă remarcă nu am să vă fac”. Traian Băsescu s-a oprit, la ieșirea din sediul SRI, adresându-se ziaristului: „Nu mai încercați să întindeți capcane de genul ăsta”. Băsescu a comentat, ulterior, la Oradea, declarația care i-a fost atribuită, referitoare la „găozari”, spunând că „cine trage cu urechea își asumă riscuri”. Câteva zeci de ziariști și reprezentanți ai societății civile au protestat în fața Palatului Cotroceni, față de atitudinea pe care ar fi avut-o președintele. Băsescu nu a negat niciodată faptul că s-ar fi referit la jurnalistul Zară cu apelativul amintit, dar nici nu a admis acest lucru. La trei ani de la incident, Mircea Băsescu, fratele șefului statului, a făcut o referire la acest apelativ, într-o discuție cu un ziarist de la „Gândul”. Mircea Băsescu a purtat o discuție pe tema unor acuzații lansate la adresa sa de Mugur Ciuvică, șeful GIP. Iritat de întrebările jurnalistului, Mircea Băsescu i-a spus acestuia că și că ori își face meseria, ori este „un găozar ca alții”, cum „bine” a zis fratele său.
Băsescu a făcut o vizită, în noiembrie 2006, la Spitalul Județean din Timișoara, ocazie cu care a participat la un curs de prim ajutor, material didactic fiind un manechin din plastic. La conferința de după eveniment, o jurnalistă de la Realitatea îl întreabă dacă poate povesti celor prezenți ce a învățat la cursul de resuscitare, iar Băsescu îi cere, râzând în stilul caracteristic, să se urce pe masa de conferință, ca să îi arate. Presa a relatat, de asemenea, că în alte ocazii, președintele a avut schimburi de replici asemănătoare cu diferite ziariste. Astfel, potrivit relatărilor presei, el s-a „oferit”, pe podul de la Mărăcineni, la inundații, să o angajeze la Cotroceni pe Dana Grecu, de la Antena 3, pentru că este blondă. Pe Gabriela Antoniu, de la Jurnalul Național, a invitat-o pe șoseaua de centură, după ce a catalogat-o „cretină și tâmpită”. În altă ocazie un reporter de la Realitatea TV îl întreabă despre afacerile familiei Udrea-Cocoș și e pus la punct imediat: „Întrebarea dumneavoastră demonstrează tupeul unor mafioți! Mafia plătește și întreabă: nu cumva și dumneavoastră sunteți…!?”. La Rast, în 2007, reporterul Lucian Dindirică, de la Realitatea, îl întreabă pe Traian Băsescu de ce nu a venit mai devreme în zona calamitată, comparativ cu Mărăcineni. Băsescu nu scapă ocazia: „În spatele tău, care îl ai pe Vântu, cum plângi tu de mila oamenilor, băiatule?! Știi câte sute de mii de oameni au rămas fără bani din cauza patronului tău? Lasă demagogia!”.
Președintele Băsescu declara, în februarie 2007, că nu se războiește cu niciun ziarist și că, „poate”, problema e tocmai faptul că nu are o relație cu presa, care a devenit „prea condiționată” de relația cu „trusturile”. Potrivit unui raport publicat de Freedom House în mai 2007, România se afla pe locul 90 în clasamentul internațional al libertății presei, la egalitate cu Brazilia, Timorul de Est, Salvador, Lesotho, Nicaragua și Peru. În 2006, România se afla pe locul 96. Pe primele cinci locuri în clasamentul din acest an se află Finlanda, Islanda, Belgia, Danemarca, Norvegia și Suedia. Clasamentul este încheiat de Burma, Cuba, Libia, Turkmenistan și Coreea de Nord.
Pe 19 mai 2007, în ziua votului pentru referendumul privind demiterea șefului statului, președintele s-a aflat într-un supermarket din Capitală, unde a fost filmat și înregistrat de câțiva ziariști. Iritat de insistențele Andreei Pană, reporter al unei televiziuni din trustul Intact, Băsescu i s-a adresat acesteia cu formula „Păsărică, tu nu ai altă treabă?”. La ieșirea din supermaket, Băsescu i-a smuls Andreei Pană din mână telefonul cu care jurnalista îl filma. După ce șeful statului s-a urcat în autoturismul personal, telefonul a înregistrat o discuție purtată de Traian Băsescu cu soția sa, Maria. În cursul discuției, Băsescu a numit-o pe jurnalistă „țigancă împuțită”. Înregistrarea respectivă a fost ștearsă. Ulterior, aparatul a fost restituit, iar angajații postului TV au reușit să recupereze înregistrarea afirmațiilor șefului statului, care au fost făcute publice.
În urma scandalului public declanșat de difuzarea înregistrării, președintele i-a prezentat scuze ziaristei. Aceasta l-a reclamat pe președinte la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care a decis să-l sancționeze pe Băsescu cu avertisment. CNCD a stabilit, cu unanimitate de voturi, că utilizarea expresiei „țigancă împuțită” de către șeful statului la adresa jurnalistei este o discriminare.
Șeful statului a contestat decizia CNCD la Curtea de Apel București (CAB), însă, în noiembrie, instanța a respins contestația ca neîntemeiată. Ulterior, președintele a atacat cu recurs hotărârea CAB. Băsescu reproșa, atunci, faptul că a fost analizată o discuție privată, purtată cu soția sa și care a devenit publică „în alte condiții”, în timp ce interceptările, probele audio și video în dosarele de criminalitate organizată nu sunt recunoscute. De asemenea, președintele a explicat că „sub influența presiunii psihice” din ziua referendumului, intens alimentată de mass-media, a interpretat gestul jurnalistului Andreea Pană drept „o abuzivă imixtiune” în viața sa privată. „Acesta a fost motivul pentru care am încercat să împiedic să fiu filmat și înregistrat în continuare. Discuția a fost înregistrată fără știrea mea”, mai spunea președintele.
Traian Băsescu a fost întrebat, pe 1 iunie 2007, de Ziua Copilului, la Cotroceni, de o ziaristă, ce și-a dorit când era mic, el răspunzând, râzând, că și-a dorit să nu fie ziariști care să-i pună întrebări, după care a precizat că tot ce și-a dorit în copilărie s-a împlinit. Băsescu s-a arătat deranjat, pe 17 iunie 2007, de ziariștii care îl urmăreau în timpul plimbării pe care a făcut-o cu soția prin stațiunea Mamaia, susținând că aceștia dovedesc „o nesimțire incredibilă”. Băsescu le spunea ziariștilor că este în timpul său liber. „Sunteți de o nesimțire incredibilă. Sunt în timpul meu liber”, s-a adresat Băsescu ziarișilor, deși inițial nu părut deranjat că ziariștii l-au pozat și l-au filmat în timp ce era asaltat de turiștii din Mamaia.
Președintele a declarat, pe 3 iulie 2007, că uneori presa este mai avidă de spectacol decât politicienii și că poate da o listă de 10 ziariști care, „dacă nu ar fi politicieni, ar muri de foame”. El a afirmat că 80% dintre ziariști trăiesc speculând, bârfind, „umflând” spusele politicienilor și că 90% dintre jurnaliști „nu pot să creeze nimic”, ci doar să „suprainterpreteze” ce spun oamenii politici. Băsescu nu a dat nume, iar întrebat când va da publicității acea listă, a răspuns: „Cândva, când o să mă supăr”. În replică, Cristian Tudor Popescu, președinte al Clubului Român de Presă la acel moment, a declarat că „pentru domnul președinte sunt buni doar cei 10% dintre jurnaliști care îl slăvesc”.
Băsescu a fost întrebat de o ziaristă, pe 4 octombrie 2007, la Brănești (Ilfov), dacă va face o declarație la București despre rezultatul unei moțiuni de cenzură eșuate a PSD împotriva Guvernului PNL-UDMR, el răspunzând: „Sigur, vin direct în birou la tine să o facem”. Jurnaliștii prezenți la manifestare îl întrebaseră pe Băsescu, la finalul evenimentului din Ilfov, cum comentează rezultatul de miercuri din Parlament de la votarea moțiunii de cenzură, la care președintele răspunsese: „Nu aici, mergem la București”. O ziaristă de la grupul de televiziuni Antena a insistat, întrebându-l pe șeful statului dacă va face la București o declarație referitoare la rezultatul moțiunii. „Sigur, vin direct în birou la tine să o facem”, a răspuns Băsescu.
Președintele declara, pe 31 octombrie 2007, că s-au constituit „cel puțin două tandemuri” între oameni de afaceri, politicieni și patroni media, care vizează denigrarea unor instituții ale statului. El a spus că știe mecanismul de relații mafiote între oameni politici, oameni de afaceri și ziariști, menționând că există două astfel de tandemuri, care vizează instituții diferite. Băsescu a dat ca exemplu „campania agresivă” legată de relația dintre firmele oamenilor de afaceri Cășuneanu-Umbrărescu și Beșciu, care ar fi lucrat în Ministerul Transporturilor în timpul mandatului său la minister. El a spus că Ion Cristoiu nu face parte din astfel de tandemuri, acesta criticându-l doar din orgoliu. De asemenea, președintele a mai spus că ziariștii implicați „se știu între ei”.
Traian Băsescu declara, pe 18 februarie 2008, că ziariștii acreditați la Cotroceni nu sunt interesați de politica externă, domeniu care este disprețuit de marile redacții. „La noi speculațiile pe politica externă au mers departe. Este un dispreț formidabil pentru a ști cum se face politica externă, în raport cu părerile docte pe care le văd la tot felul de analiști, care habar n-au despre ce-i vorba, dar trec drept mari specialiști în politica externă și acest lucru se întâmplă pentru că, deși iau ziariști în fiecare deplasare, nu sunt interesați de politica externă, nici nu este specialitatea lor politica externă, dar sunt acreditați la Cotroceni și se pare că disprețul marilor redacții pentru politica externă e destul de mare. De asta nu se înțelege”, spunea Băsescu, întrebat cum crede că poate fi înțeleasă de populație poziția României legată de Kosovo, în condițiile în care aceasta este contrară celei exprimate de SUA, stat cu care avem un parteneriat strategic, și similară celei a Rusiei.
Un episod definitoriu pentru relația președintelui cu presa s-a petrecut în martie 2008, la întoarcerea dintr-o deplasare la Bruxelles, la salonul oficial al aeroportului Henri Coandă. Băsescu s-a lansat atunci, „nu neapărat în calitate de șef al statului, ci în calitatea de membru al unei familii numite Băsescu”, într-un atac furibund la adresa presei, patronilor de trusturi, după ce în unele ziare apăruseră critici și comentarii la adresa afacerilor care se derulează în familia sa. Băsescu i-a numit „moguli” pe patronii trusturilor Intact și Realitatea și a nominalizat câțiva analiști, pe care i-a numit „tonomate în euro” și pe care i-a acuzat că îl critică la comandă.
Potrivit președintelui, ceea ce face „trustul lui Felix – dovedit turnător” (aluzie la un presupus nume conspirativ acordat de Securitate lui Dan Voiculescu) este să apere interesele unor politicieni, procurori, ziariști și polițiști care au fost implicați în devalizarea Bancorex și Banca Agricolă și ale sistemului politic care prin legile date a dezincriminat fraudele legate de credite. Președintele a criticat pe un ton extrem de vehement, în aceeași ocazie, prestațiile unor jurnaliști precum Andrei Bădin și Victor Ciutacu. El nu a acuzat doar trustul de presă deținut de Dan Voiculescu, ci și pe cele deținute de Sorin Ovidiu Vântu și Adrian Sârbu, precum și Televiziunea Publică. „Știu care este furia sistemului mafiot zdruncinat. Știu că nu numai trustul lui Felix are ziariști și analiști tonomate în euro, și trustul lui Voiculescu este la fel, Televiziunea Română se apropie și ea, că și-a recrutat niște buni recitatori. Nu se lasă mai prejos nici Sârbu în ultima vreme și văd că și l-a revitalizat pe defunctul Călinescu, lucrurile merg înainte”, spunea Băsescu.
Președintele a declarat, pe 15 martie 2008, că „stăpânii tonomatelor pe euro” doresc să dobândească controlul asupra instituțiilor statului. Șeful statului a făcut această declarație la adunarea generală a Asociației Orașelor din România, în prezența unor primari de orașe, membri în organizație. Președintele a susținut un discurs, după care a intrat în dialog cu primarii prezenți. Unul dintre aceștia l-a felicitat pe șeful statului pentru declarația de la întoarcerea de la Bruxelles, despre presă, precizând că și primarii sunt „luați la șuturi de presă și nu li se dă drept la replică”. „Domnul primar, aș vrea să clarific un lucru, deși nu mai aveam de gând să mai vorbesc despre el, dar l-ați deschis: Eu nu am criticat presa, am criticat practici din presă, practica tonomatului – bagi pachețelul cu euro la începutul lunii și el vorbește pe televizoare toată luna spre bucuria patronului. Această practică am atacat-o și nicidecum presa”, a spus Băsescu.
Președintele a ținut să precizeze că pentru unele dintre aceste „tonomate”, președintele nu are drept la replică. „Pentru unii dintre ei președintele nu are drept la replică, președintele trebuie să fie unul care…băieții tonomat o țin toată săptămâna, jignesc, vorbesc urât, președintele trebuie să nici măcar să vorbească”, a spus Băsescu.
„Libertatea presei ? Când vor avea vreo lege care să i-o îngrădească, când vor avea un decret prezidențial care să le facă ceva. Sunt liberi! Dar dictatura presei, dictatura tonomatelor și a mogulilor de presă este inadmisibilă într-o democrație, iar practicile pe care le au trebuiesc criticate, măcar în baza dreptului la replică”, a mai spus Băsescu. „Ați văzut o televiziune, stau de dimineața până seara și au un singur subiect, Băsescu, și sunt emisiuni în care ai 10-15-20 de jigniri. Ați văzut vreodată CNA spunând «dați drept la replică președintelui României» ? Nu, pot să spună ce vor”, a adăugat Băsescu. „Mogulii, stăpânii acestor tonomate, cărora le bagi pachețelul cu euro la începutul lunii și toacă toată luna, vor să dobândească controlul pe instituțiile politice ale statului, vor un președinte care să nu aibă curajul, când mă ceartă presa, să nu le spună nimic, să stea liniștit. Nici măcar dreptul la replică nu sunt dispuși să-l dea, dar sunt dispuși să spună populației toate minciunile, pentru că stăpânii lor au nevoie de administrație centrală și administrație locală slabă ca să-și poată face interesele”, a spus Băsescu. El a ținut să precizeze încă o dată că nu a vorbit despre toată presa, ci de „tonomate”.
Declarația președintelui a fost aprobată de un primar prezent la manifestare care a spus, la microfon, „Domnule președinte, sunt de acord cu dumneavoastră și vă felicităm. Asta este soarta noastră, a celor aleși”. Șeful statului a mai spus, ulterior, că într-o democrație critica este normală și că el nu este un adept al liniștii peste țară. „Liniștea este toxică pentru democrație”, spunea Băsescu, potrivit căruia critica trebuie făcută fără a se utiliza dezinformarea și intoxicarea.
Președinția a acuzat, în repetate rânduri, trustul Intact, asociat public cu Dan Voiculescu, susținând că duce o politică de denigrare zilnică a președintelui și că abdică de la principiile jurnalismului exercitat cu bună credință. Președinția a avut astfel de reacții în special atunci când Jurnalul Național a scris despre afacerile unor membri din familia lui Traian Băsescu, despre contractele obținute de anumite firme de construcții în perioade în care Băsescu se afla fie la conducerea Transporturilor, fie la Primăria Capitalei.
La sfârșitul lunii septembrie 2008, președintele Traian Băsescu l-a chemat în judecată pe ziaristul Cristian Oprea, angajat la „Cotidianul”, precum și trustul Realitatea-Cațavencu, cerând despăgubiri civile simbolice de 100 lei. El reclama articolul „Traian Băsescu, deziceri pe toată linia de supervizarea trocului PDL-PRM”, semnat de Oprea și publicat în 5 septembrie 2008. Băsescu susținea că articolul conținea afirmații prin care autorul încearcă să acrediteze ideea „că șeful unui stat modern, membru al Uniunii Europene, este de fapt un personaj care «manipulează» întreaga viață politică a țării”. „Mai mult, chiar persoana subsemnatului, detașată de calitatea de șef de stat, este pusă în discuție prin afirmația «șeful statului a încercat să inducă ideea că are preocupări înalte”, se arată în acțiunea președintelui. În document se mai arată că faptele care i se impută ziaristului contravin normelor de drept obiectiv, reprezentând „atingeri grave” ale drepturilor la onoare și reputație ale președintelui Traian Băsescu. Șeful statului cerea instanței obligarea ziaristului și a trustului Realitatea-Cațavencu la plata a o sută de lei, reprezentând despăgubiri civile simbolice pentru prejudiciul moral constând în vătămarea dreptului său la onoare și reputație. Avocații jurnalistului și ai trustului Realitatea-Cațavencu au susținut că acuzațiile făcute de șeful statului sunt nefondate, deoarece articolul contestat de Traian Băsescu „nu conține vreun element defăimător”. Judecătoria sectorului 1 a respins cererea președintelui, hotărând că este neîntemeiată și obligându-l pe șeful statului la cheltuieli de judecată.
În iunie 2009, președintele declara, la o emisiune televizată, că Sorin Ovidiu Vântu a dat „un tun”, pe ultima sută de metri a guvernării Tăriceanu cu o rambursare ilegală de TVA, în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, pe care i-a dus în Cipru și pe care i-a „băgat” în trustul de presă pe care îl deține. El a acuzat trusturile Realitatea și Intact de faptul că au ca obiectiv principal atacarea sa, a fiicelor sale, precum și prezentarea distorsionată a declarațiilor și a evenimentelor la care participă șeful statului. Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu l-a dat în judecată pe Traian Băsescu pentru acuzațiile pe care acesta i le-a adus în iunie 2009, în octombrie procesul fiind amânat din cauza unei cereri de strămutare.
Băsescu a criticat, pe 30 iulie 2009, Realitatea TV, pentru faptul că a difuzat în exces imagini în care fiica sa, Elena, apare la concertul formației Voltaj, în campania pentru europarlamentare, alături de Monica Iacob Ridzi cercetată în legătură cu modul în care au fost cheltuite fonduri ale Ministerului Tineretului în mandatul acesteia. Băsescu menționa că postul de televiziune ar trebui să difuzeze, pe același principiu, și imagini cu „amărâții de la FNI”. El a acuzat televiziunea că încearcă să acrediteze, prin difuzarea repetată a acelor imagini, ideea că bani publici s-au dus în campania pentru Parlamentul European a Elenei Băsescu.
De asemenea, el a spus că trusturile Realitatea și Intact ar trebui să precizeze clar ce candidați susțin, ceea ce ar fi, potrivit șefului statului, cinsit. „Așa s-ar înțelege de ce unele emisiuni sunt așa cum sunt”, spunea Băsescu. Băsescu a criticat, în câteva rânduri, modul în care, cantitativ și calitativ, presa relatează și îi comentează declarațiile. „Ați plictisit lumea de mine”, a spus Băsescu, referindu-se la jurnaliști. Întrebat „cu toată reverența” dacă este de părere că unii dintre români chiar s-au plictisit de el, fără contribuția presei, Băsescu a răpuns: „Da, cum să nu?”. Pe de altă parte, președintele a explicat, în câteva rânduri, că nu are nimic cu reporterii de teren, care își culeg informații pentru a scrie materiale. El preciza că este convins că sunt mulți jurnaliști onești și că problema sa este legată de patronii de trusturi, de ingerințele acestora în politicile editoriale cu scopul de a-l defăima nejustificat pe președinte și de a decredibiliza și slăbi instituțiile statului.
Atacurile constante ale președintelui la adresa presei, jurnaliștilor, analiștilor, „mogulilor” au atras reacții ostile din partea unei părți a breslei. În același timp, au existat jurnaliști și publicații care l-au susținut pe Băsescu, uneori pe tonuri foarte vehemente, împrumutând vizbil din exprimările acestuia. Se pare însă că tonul și exprimările folosite de Băsescu în relația cu ziariștii nu au fost sancționate de electorat. Nu a existat o indignare populară vizibilă, iar Băsescu și partidul care îl susține au obținut, cu ocazia diverselor alegeri și referendumuri din ultimii ani, scoruri electorale foarte bune. Mulți români consideră, probabil, că jurnaliștii exagerează în relatările lor și că, nu de puține ori, își merită soarta atunci când șeful statului li se adresează cu formule gen „păsărică”, „găozar”, „țigancă împuțită”.
Pe final de campanie, Băsescu și-a recunoscut greșelile în relația cu presa și mai ales faptul că nu a gestionat direct relația cu jurnaliștii, bazându-se pe intermediari.
Indiscutabil, prestațiile unor jurnaliști sunt, în relația cu politicienii și, implicit, cu șeful statului, îndoielnice, imature și orientate nejustificat spre provocare. Cu toate acestea, reacțiile președintelui, oricât de avantajoase electoral pentru el, sunt departe de specificul relațiilor dintre presă și autorități existente în țările europene. Reacțiile ostile ale președintelui denotă disprețul pentru toți cei care îl critică, fapt dovedit și de modul în care, cu ocazia unor băi de mulțime mai mult sau mai puțin spontane, unii dintre români i-au făcut, mai ales spre finalul mandatului, diverse reproșuri. Reacțiile președintelui au fost, în acele momente, arțăgoase și nepoliticoase, indiferent de tonul criticilor pe care le-a primit de la cei sunt, la fel ca și cei care îl admiră, români.
