Barbă cere membrilor AGA de la Termica să renunțe la ultima indemnizație

Președintele organizației municipale Suceava a PD, Niculai Barbă, cere consilierilor locali membri în Adunarea Generală a Acționarilor de la Termica, societate al cărei acționar unic este deliberativul local, să renunțe la ultima indemnizație încasată. Mai exact să o returneze societății sau să o doneze unor familii care au dificultăți la plata încălzirii. Democratul și-a motivat solicitarea prin aceea că ultimele ședințe ale AGA de la Termica „au fost o pierdere de timp” deoarece s-a discutat despre privatizarea unității care nu mai poate fi făcută decât după anul 2015. „Prin urmare activitatea colegilor din AGA în ultima perioadă în care s-au preocupat în mare parte de acest subiect consider că a fost o pierdere de timp . Eu în locul lor aș ceda indemnizația sau sumele de bani obținute în calitatea pe care o au casieriei unității sau să cedeze sumele respective unor familii care au probleme cu plata cheltuielilor legate de termoficare. Prin urmare aș propune ca măcar ultima indemnizație sau prima care va veni să o returneze casieriei pentru că activitatea lor nu se justifică. Au făcut mare tam-tam pe subiectul acesta ca acum să fie foarte clar că nu poate fi făcută privatizarea într-un un timp foarte apropiat”, a declarat Barbă. El a spus că în condițiile în care privatizarea nu mai poate fi luată deocamdată în discuție, rămâne în prim-plan îmbunătățirea managementului societății. „Rămân la ideea că managementul trebuie avut în vedere și trebuie mers pe îmbunătățirea acestuia”, a spus Barbă. De menționat că din AGA la Termica fac parte consilierii locali Gabriela Crețeanu, Gheorghe Cosmulese, Mihai Aurel Steiciuc, Vasile Iosub și Aurel Vasiliu. Privatizarea producătorului sucevean de agent termic, Termica, a fost amânată până după anul 2015. Și asta, pentru că societatea este obligată să rămână sub tutela administrației municipiului Suceava pe perioada derulării programului „Termoficarea 2006-2009” de unde Primăria încearcă să „tragă” cel puțin 60 de milioane de euro, plus încă cinci ani după implementarea acestuia.