Instituția la care domnul europarlamentar Gheorghe Becali și-a desăvârșit educația (mai corect ar fi fost: „și-a început, continuat și desăvârșit educația”, în ideea că o alta e greu de presupus că ar fi cunoscut) se numește stână. Acolo, într-un univers destul de limitat, oamenii au principii, nu multe, dar ferme. Unul dintre acestea, bine înfipt în circumvoluțiunea (cădouă sau mai multe, de unde!?) becalianăeste acela conform căruia femeia are locul ei bine stabilit: la cratiță! Nu profesoară, nu politician, nu fotbalistă, ci doar la cratiță, așa cum se cuvine ființelor inferioare. Aici se cuvin făcute niscai adăugiri, anume că dl Becali nu este doar misogin. Fobiile domniei sale au și alte direcții de manifestare, precum homosexualitatea ori varii religii care nu sunt pe placul domniei sale. Mai trebuie menționat și faptul că dl Becali pare a deține un fel de monopol asupra unor acțiuni și atitudini, oricare alții care procedează identic sau similar făcându-se vinovați de felurite chestii. Se poate exemplifica în nenumărate feluri, dar mă voi limita la ultima luare de poziție a domnului Becali în legătură cu contractul semnat de un fotbalist din lotul domniei sale, numitul Bălgrădean. Ei bine, deși finalul contractului dintre Bălgrădean și FCSB/dlBecali e foarte aproape, nici stăpânul de sclavi și nici vreun servitor din subordine (Meme, Vintilăetc) nu s-au învrednicit să-l întrebe pe Bălgrădean nici de prelungirea acestuia, nici de sănătate ori măcar de virtute. Așa că nedorind să ajungă direct în șomaj, Bălgrădean a semnat cu o altă echipă, în principiu contracandidata la titlu, CFR Cluj. De aici, ce mai freamăt, ce mai zbucium! Dl Becali, cum ziceam mai înainte, probabil că avea convingerea că deține monopolul pe acest tip de golănie, numai el având dreptul caînainte de meciuri importante să anunțe că tocmai s-a înțeles (citez: „am bătut palma!”) cu jucătorul cel mai bun de la adversari. Atunci când alții chiar se înțeleg cu unul din bătăturalui, e nenorocire: sunt hoți, nesimțiți, tâlhari, infractori, încalcăși legea, și regulamentele, și legea bunului-simț. Iar în privința nenorocitului de Bălgrădean, lucrurile sunt clare: ăla nu-i om, ci… femeie! Adică marș la cratiță, Bălgrădene!