Bacterii transgenice, care pot să suporte concentrații mari de mercur, au fost capabile să curețe mediul înconjurător, această descoperire putând fi utilizată în viitor la curățarea biologică a zonelor poluate, au anunțat oamenii de știință, citați de AFP.
Aproximativ 6.000 de tone de mercur sunt aruncate în fiecare an în mediul înconjurător de companiile din industria chimică și cea minieră, poluând apele și solul, afirmă reprezentanții Programului Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător. Acest metal, care se poate integra în lanțul alimentar, este foarte toxic atât pentru oameni, cât și pentru animale, mai ales atunci când se găsește în forma de metilmercur.
Oscar Ruiz și colegii săi de la Universitatea interamericană din Puerto Rico văd în bacteriile transgenice pe care le-au creat „o alternativă” pentru actualele tehnici de depoluare, care sunt costisitoare.
Capabile să se înmulțească într-o soluție ce are o concentrație de 24 de ori mai mare decât doza mortală de mercur pentru bacteriile nerezistente, tulpinile transgenice au putut să absoarbă în cinci zile 80% din mercurul aflat în acel lichid, potrivit unui studiu publicat la Londra de BMC Biotechnology, o revistă științifică accesibilă gratuit pe internet.
Bacteriile Escherichia coli au fost programate, pe șoareci, să devină rezistente la concentrații mari de mercur prin introducerea unei gene care le permite să producă metalotioneină, o proteină ce joacă un rol de detoxifiere a organismului.
Ele s-au dovedit a fi de aproape două ori mai rezistente la mercur decât alte tulpini pe care cercetătorii le-au înzestrat cu gena care declanșează sinteza enzimei polifosfat kinază.
Potrivit cercetătorilor, acesta este „primul studiu care arată că metalotioneina asigură o rezistență la mercur și permite acumularea acestuia în bacterie”, care îl absoarbe.
Mercurul recuperat de bacterii în zonele poluate ar putea fi reutilizat apoi în noi aplicații industriale.
Bacteriile transgenice au arătat în cadrul acestui studiu că pot extrage mercurul dintr-un lichid. „Prima și principala aplicație ar putea fi recuperarea mercurului din apă și din alte lichide”, a explicat Oscar Ruiz.
Folosirea lor pentru depoluarea solurilor nu este nici ea exclusă pe termen lung.
Dezvăluind faptul că tehnicile actuale de depoluare costă între 100.000 și 150.000 de dolari pe kilogram de mercur, Oscar Ruiz este de părere că noul procedeu va avea un preț „mai abordabil”.
El va fi în același timp „mai puțin perturbator pentru mediu”, deoarece depoluarea va putea fi realizată la fața locului, fără a mai fi nevoie de deplasarea unor cantități enorme de apă poluată.
„Potrivit metodei noastre, apa poate fi pompată in situ în coloane ce conțin aceste bacterii modificate și, odată curățată, apa se poate întoarce la locul ei, cauzând astfel o perturbare minimă a ecosistemului”, a adăugat Ruiz.
În privința bacteriilor transgenice, ele sunt „lipsite de orice pericol”, asigură același cercetător, fiind închise „în coloane de filtrare sau în bioreactoare, fără a putea fi eliberate în mediu”.
