Este inutil să încercăm să găsim măcar vagi urme de fotbal în ceea ce fac amorțiții impropriu numiți „fotbaliști profesioniști”. Indiferent că îmbracă tricoul ăleia de o să ajungă a nu știu câta oară la rând campioană, numai pentru a avea din nou prilejul de a se face de rahat în toate cupele europene cu putință (că doar știți: ratează barajul în Champions’, apoi pierd la o găină bleagă barajul pentru Europa, iar la urmă, și cu ceva baftă, se pot trezi în vreo grupă de Conference, ca să ia mardealăde la albanezi, finlandezi și gibraltarezi… sau cum le-o zice!) ori își pun chiloții second-hand de la Clinceni ori Dinamo, împiedicații patriei fac tot ce e cu putință pentru a ne scârbi definitiv de fotbal… mă rog, nu de cel adevărat, ci de parodia mioriticăpe care nici în glumă n-o poți numi tot fotbal. Dacă e să fac o analiză concretă, pe baza a ceea ce am văzut în cele 30 de etape „normale”, aș începe prin a spune că titlul e ca și adjudecat de CFR Cluj, nu fiindcă ar fi mai brează decât altele vreo 3-4, ci fiindcă alealalte cred asta! Iar în momentul când intri pe teren convins că ălălalt e mai bun, intri cam degeaba. În plus, faptul că patronii nu mai cumpărănici măcar rebutații ăia de prin Portugalia nu poate duce decât la repetarea clasamentului an de an, până or ieși cu toții la pensie. Din cele 6 lipsește FC Botoșani, plecarea acesteia din rândul „elitei” fiind greu explicabilă. Speranța că ar putea merge în Conference League de pe locul 1 din play-out e însă una reală și nu trebuie neglijată. Cum n-ar trebui neglijată nici ipoteticaretrogradare a lui Dinamo. Aș sugera chiar atenție sporită la parcursul acesteia, întrucât amânarea introducerii VAR (țineți minte cum se băteau cu pumnii în piept nesimțiții de la FRF și LPF că în play-alea vom avea VAR!?) poate conduce la multe și dese „erori de interpretare” a fazelor neclare, desigur în favoarea cui are nevoie.