Astăzi se împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, plop, stejar

Sărbătoarea Rusaliilor este una populară, cu data mobilă (la 50 de zile după Sfintele Paști), celebrată în aceeași zi cu sărbătoarea Cinzecimii (Pogorârea Sfântului Duh) și dedicată îndeosebi spiritelor morților.
Sărbătoarea durează trei zile în Moldova și Transilvania, șapte zile în Muntenia și Oltenia sau opt zile în Banat.
În credința populară Rusaliile sunt spiritele morților care, după ce au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Paștile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locașurile lor subpământene și încep să facă rele oamenilor. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: Iele, Zane, Frumoasele s.a. Spre deosebire de strigoii care apar și provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune că pedepsesc oamenii răi, pe cei care nu le respectă zilele, care dorm noaptea sub cerul liber etc. Local, Rusaliile urseau copiii la naștere și preziceau moartea oamenilor. Pentru a se feri de pericolul lor, oamenii purtau la brâu pelin sau usturoi.
De această zi se leagă o mulțime de obiceiuri și ceremonii: se împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfășoară Jocul Călușarilor; se sfințesc ramuri de tei, soc, de mure, pentru a fi folosite în medicina populara; se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru a alungarea spiritelor rele; se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor; se fac descântece împotriva Ielelor; se ung ușile cu usturoi ș.a. La practicile de pomenire a morților din ziua Rusaliilor, se desfășoară și obiceiuri și ceremonii dedicate celor vii, ca de pildă “Prinsul verilor și verișoarelor” (Muscel, Dâmbovița). (sursa: ROMPRES)