Astăzi prăznuim pe Marele Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Un sfânt mult prețuit de comunitățile românești. Dovadă stau bisericile noastre vechi ce poartă acest hram. Sfântul Dumitru, cum i se spune în popor, este, de veacuri, ocrotitor a sute de biserici din întreaga țară. Iar alegerea acestei zile de hram are cel puțin două explicații în spațiul românesc. Una ține de dragostea pe care creștinii ortodocși o poartă acestui sfânt martir care s-a jertfit pe sine pentru apărarea dreptei credințe. În anumite zone, oamenii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir ca fiind cel care a dat vinul folosit astăzi la împărtășanie.
Sfântul Dumitru este considerat în lumea satelor ocrotitorul și apărătorul păstorilor
Cea de-a doua explicație vine din tradiția noastră populară, Sfântul Dumitru, sau Sâmedru cum îi spun din vechime românii, având un rol crucial îndeosebi în comunitățile pastorale. Astfel, Sfântul Dumitru este considerat în lumea satelor ocrotitorul și apărătorul păstorilor. În ziua prăznuirii sale, ciobanii află cum va fi iarna și își încheie socotelile legate de turme, aceasta fiind o zi a soroacelor. În credința populară, Sfântul Dumitru este patronul iernii pastorale, dar și paznicul caselor și al oamenilor, pe care-i apără de animalele sălbatice.
Iată, deci, că deloc întâmplător în numeroase dintre satele românești întâlnim și astăzi biserici vechi ce poartă hramul acestui sfânt, al cărui cult are rădăcini atât de adânci în tradiția românească. Este și cazul unor biserici de lemn seculare, întâlnite mai ales în zona de munte și deal, acolo unde păstoritul a fost și rămâne și astăzi o ocupație de bază.
Biserica românilor ardeleni de la Adâncata
La Adâncata se află o biserică de lemn ce poartă hramul „Sfântul Dumitru”, construită, potrivit tradiției, la sfârșit de secol XVIII. Hramul bisericii, încă de la ridicarea sa, s-a prăznuit pe 26 octombrie, de ziua Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir.
Sfântul Dumitru, ocrotitorul de la Botoșana
O altă biserică de lemn închinată Sfântului Dumitru este cea de la Botoșana, străveche așezare bucovineană, aflată în apropiere de Gura Humorului. Lăcașul a fost ridicat la 1810, de un meșter câmpulungean, Grigore Ulian. Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” de la Botoșana păstrează în inventar icoane și obiecte de mobilier bisericesc ce datează chiar din perioada construirii sale. O seamă de alte obiecte vechi ce au aparținut acestui lăcaș se află în prezent în patrimoniul Muzeului Mănăstirii Putna.
Hram și la Horodnic de Sus
În mijlocul cimitirului de la Horodnic de Sus, o așezare aflată în vecinătatea Rădăuților Sucevei, într-o latură a bisericii mari, de zid, stă de aproape două veacuri și jumătate, rezemat pe tălpile zdravene de stejar, un lăcaș de rugăciune făurit din lemn. O bisericuță cu cerdac, având hramul Sfântului Dumitru, care păstrează un interior extrem de valoros.
(Sursa: Ziarul Lumina)
