Efectele benefice ale aspirinei asupra persoanelor care suferă de boli cardiovasculare sau cancer colorectal sunt deja cunoscute. Însă, la persoanele sănătoase, consumul regulat de aspirină crește riscul de hemoragii.
Echipa de cercetători condusă de profesorul Gerry Fawkes de la Universitatea din Edinburgh a studiat efectele pe termen lung ale consumului zilnic de aspirină. Studiul a fost realizat pe 3.350 persoane cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani, fără antecedente cardiovasculare, însă cu riscuri de a dezvolta astfel de boli.
Timp de 8 ani, subiecții au primit fie 100 mg de aspirină, fie un placebo. La sfârșitul studiului, cercetătorii nu au constatat nici o diferență între numărul atacurilor cardiace și cerebrale înregistrat în cadrul celor două grupuri. Acest lucru înseamnă că aspirina nu are nici un efect protector asupra pacienților care nu au suferit niciodată patologii cardiovasculare.
În schimb, doi la sută dintre persoanele care au primit aspirină au făcut hemoragii interne, necesitând spitalizări, față de 1,2 la sută dintre cele care au primit un placebo.
Întrucât aspirina are proprietăți de fluidificare a sângelui, hemoragia este un efect secundar cunoscut al aspirinei, însă, în general, în cazul consumului în doze mari.
Pentru profesorul Peter Weissberg, directorul British Heart Foundation, care a ajutat la finanțarea cercetării, concluziile acestui studiu „sunt în acord cu recomandările actuale potrivit cărora oamenii care nu au fost diagnosticați cu o maladie arterială sau cardiacă și care nu prezintă simptome, nu ar trebui să ia aspirină pentru că riscul hemoragiilor poate fi mai mare decât beneficiile”.
