Asociații profesionale ale magistraților cer premierului o întrevedere pe tema situației în justiție

Asociațiile profesionale ale magistraților au cerut premierului o întrevedere pentru a găsi soluții în privința situației profesionale și materiale a magistraților, a subfinanțării sistemului judiciar și a preveni degradarea actului de justiție și decredibilizarea procurorilor și judecătorilor. ” În contextul acutizării atacurilor publice la adresa justiției și profund îngrijorate de sporirea neîncrederii cetățeanului în actul de justiție, azi, 25 ianuarie 2009, Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Procurorilor din România (APR), și Asociația Magistraților Iași (AMI), prin reprezentanții lor legali, au hotărât să acționeze în comun pentru identificarea unor soluții pertinente rezolvării punctuale a următoarelor probleme: imaginea deformată a justiției, situația profesională și materială a magistraților, răspunderea materială a magistraților și subfinanțarea sistemului judiciar”, se arată într-un comunicat al AMR.
Asociațiile i-au solicitat premierului Emil Boc o întrevedere pentru a preîntâmpina „acțiuni defavorabile nu numai imaginii justiției, dar și statului de drept în România”.
În urmă cu aproape două săptămâni, Asociația Magistraților din România a făcut apel la toate asociațiile profesionale ale magistraților, pe care le-a invitat la o întâlnire de dezbateri, pentru a identifica o abordare unitară a problemelor cu care sistemul judiciar din România se confruntă.
„Demersul nostru este argumentat de gravitatea erorilor comise cu stăruință de celelalte puteri în stat asupra unor chestiuni care, axiomatic definesc justiția ca putere în stat, de minimalizarea rolului justiției, de instigarea publică practicată – explicit sau subliminal – de puterea Executivă împotriva judecătorilor prin proasta informare publică asupra realităților ce privesc sistemul judiciar, de confuzia întreținută mediatic asupra veniturilor magistraților, calitatea activității lor, condițiile de activitate, încărcătura instanțelor, titlurile executorii privind restanțele salariale pentru magistrați, finanțarea sistemului judiciar în condițiile fluctuațiilor politice și economice”, preciza AMR.
Totodată, Asociația Magistraților din România a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să releve demersurile operate în vederea salvgardării blocajului activității de judecată, consecință a Ordonanței de Urgență a Guvernului 223 din 30 decembrie 2008 și a respectării drepturilor salariale trecute și prezente ale magistraților.
„Consiliul Superior al Magistraturii va trebui să explice corpului de magistrați compatibilizarea blocajului de posturi cu lipsa de magistrați prezentă, cu consecința posibilității blocării sistemului judiciar, contrar obligațiilor asumate de România. Tot astfel, se așteaptă din partea Consiliului Superior al Magistraturii, demersuri utile în vederea respectării dreptului de indemnizare pentru munca suplimentară efectuată”, susținea AMR.
Asociația Magistraților din România a solicitat atunci și discutarea publică a consecințelor juridice pe care le implică Ordonanța de Urgență a Guvernului 223/2008 pentru sistemul judiciar.
Miercuri, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii a avut loc o întâlnire între reprezentanți ai Asociației Magistraților din România, Asociației Procurorilor din România, Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Asociației Profesionale a Judecătorilor din Raza de Activitate a Curții de Apel Bacău, Asociației pentru Apărarea Drepturilor și Independenței Judecătorilor din Bihor, Asociației Magistraților din Iași, Asociației Profesionale a Judecătorilor „Constantin Stănescu” Târgoviște și cei ai CSM.
„Consiliul Superior al Magistraturii dorește ca și în anul 2009 magistrații să fie implicați în deciziile importante referitoare la sistemul judiciar. Puterea judecătorească poate fi exercitată eficient doar prin acțiunea concertată a tuturor magistraților”, se arăta într-un comunicat al Biroul de presă al CSM.
Reprezentanții asociațiilor profesionale au subliniat necesitatea adoptării Codurilor civil, penal, procedură civilă și procedură penală, potrivit procedurii parlamentare obișnuite, și nu prin asumarea răspunderii guvernului, pentru o mai mare rigoare, și față de importanța lor pentru sistemul judiciar.
În cadrul întâlnirii au fost abordate și aspecte referitoare la consultări pentru instituirea unui mecanism eficient de dialog și cooperare între CSM și magistrați. Părțile au convenit ca, de principiu, să se întâlnească trimestrial, în prima zi de luni, la ora 12.00, sau ori de câte ori este necesar, întâlniri la care sunt invitați și magistrați care nu au calitatea de reprezentanți ai asociațiilor profesionale.
S-a accentuat necesitatea tratării unitare a problemelor referitoare la sistemul judiciar pentru întărirea rolului puterii judecătorești în statul de drept. În opinia acestora, acțiunile dispersate dovedesc slăbiciunea sistemului judiciar.
Reprezentanții asociațiilor profesionale au fost de acord să realizeze consultări cu privire la proiectul de act normativ, deja inițiat de Asociația Magistraților din România, iar Comisia Juridică a CSM să-și exprime punctul de vedere cu privire la acesta. Toți cei prezenți au fost de acord ca, în cuprinsul actului normativ, să fie reglementată răspunderea materială a magistraților în acord cu normele europene, precum și sistemul de asigurare de răspundere pentru judecători și procurori.
„S-a arătat că prin adoptarea deciziei de acordare a sporurilor stabilite prin hotărâri judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii, ca ordonator principal de credite, s-a comportat ca orice debitor care înțelege să-și aducă la îndeplinire cu bună credință obligația stabilită și să evite, astfel, pagubele produse propriului buget prin întârziere”, spune CSM.
Totodată, s-a convenit ca CSM să continue, cu sprijinul asociațiilor profesionale, demersurile în vederea emiterii unui act normativ care să reglementeze și să elimine discriminările existente în sistem, a emiterii ordinului pentru înscrierea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătorești în cartea de muncă, precum și pentru executarea drepturilor salariale restante.